Daea: România a intrat în UE cu 3 milioane tone de grâu, iar acum are 10 milioane tone de grâu

19
4 minute de lectură
Foto: Thomas Lohnes/Getty Images

Țara noastră a intrat în UE cu 3 milioane tone de grâu, iar în prezent are 10 milioane tone de grâu, a declarat, marți, Petre Dea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o conferință de profil, informează MEDIAFAX.

„România are un potențial economic ridicat. Mă refer la plantațiile agricole. Am intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu, iar acum avem 10 milioane de tone, ceea ce înseamnă enorm față de realizările de acum câțiva ani în urmă”, a explicat ministrul Daea.

Totodată, ministrul Agriculturii a susținut că, în doi ani de zile, ministerul de resort a pus în funcțiune 56 obiective de investiți, în vederea refacerii sistemelor de irigare principale și secundare, menționând apreciativ că România deține resurse în domeniul agriculturii pentru care alte state ar face sărbătoare națională. „Nu există altă țară în lume care să aibă bazine hidrografice cum are România. Dacă privim rețeaua hidrografică a țării noastre, ne dăm seama că peste tot avem resurse de apă, apă dulce. Alții au sărbătoare națională când câștigă din apa sărată 1 metru pătrat de vegetație. Trebuie să folosim aceste resurse, adică apa, solul și fondul genetic, pe care România le are. Teritoriul nostru este tăiat frumos de râuri și pârâuri, de surse de apă dulce care pot asigura condițiile necesare pentru creșterea vegetației și pentru realizarea produselor agricole”, a adăugat Daea.

Potrivit ministrului de resort, în prezent, România funcționează, în sectorul agriculturii, pe baza unor relicve a sistemelor de irigații, din cauza faptului că românii le-au distrus pe cele din trecut. „Astăzi, România beneficiază de relicvele unor sisteme de irigații, din cauza faptului că nu ne-am putut stăpâni să nu le distrugem pe cele din trecut. Și tot astăzi, suntem în situația de a vedea cu ochii noștri ce înseamnă această situație. În 2017, Guvernul, având voință politică, a pornit o lege care permitea refacerea sistemului de irigații. Au existat lucrări excepționale din punct de vedere a modului în care acestea au fost gândite. S-a așezat drept politică de stat această refacere a sistemului de irigații, pentru a da apă plantelor atunci când este secetă afară. Așa se manifestă schimbările climatice, prin lipsa de apă sau prin surplusul de apă atunci când solul nu este capabil să o rețină. România s-a așezat cu fața spre sistemul de irigații. Putem spune cu satisfacție și amărăciune, în același timp, că am putut face, dar acum trebuie să refacem ce a fost făcut”, a spus el.

Petra Daea a amintit că, anul acesta, pe teritoriul țării noastre se desfășurau patru fenomene extreme în același timp. Aceasta a declarat: “Seceta, excesul de umiditate, grindina și, evident, furtuna, au fost patru fenomene extreme ce se desfășurau în același timp pe teritoriul României. Toate afectau țara de la o zona la alta, de la o cultură la alta. Înregistram pierderi acolo unde fenomenul se manifesta. A se vedea Tulcea, Constanța, care sunt suprafețe ce nu sunt aduse în întregime la potențialul lor irigabil pe care îl înregistrau în 1989. Un alt răspuns pentru excesul de umiditate sunt canalele de desecare.”

Ministrul Agriculturii a avertizat că 49 din 52 de stațiuni de cercetare științifică în domeniu, necesară pe fondul schimbărilor climatice și a impactului lor în economie, și-au reluat activitatea. „Cercetarea științifică este datoare pentru că nici noi nu am făcut tot ceea ce trebuie pentru cercetare. Din 52 de stațiuni de cercetare a României, cu specificul lor, cu puterea lor de estimare și interpretare tehnică, erau capabile să ofere soluții pentru fiecare zonă în parte. În 2009, în urma unei legi date de Parlamentul României, era obligatoriu, cu forța legii, ca stațiunile de cercetare să fie reorganizate. Din 2009 până în 2017, doar trei din 52 hotărâri de Guvern au funcționat. Am văzut, totuși, cum cercetătorii s-au îndepărtat, temele de cercetare s-au suspendat. Însă 49 de stațiuni de cercetare și-au reluat activitatea, toate lucrând în scopul găsirii răspunsului la aceeași întrebare <<Ce punem în sol pentru a putea răspunde la situațiile generate de schimbările climatice>>”, a conchis Daea.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele