Daniel Dăianu: Ratele reale negative persistă, încotro se merge

27
2 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Scăderea puternică a dobânzilor de politică monetară definește ultimul deceniu în zona mai dezvoltată a economiei globale, scrie Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-un material publicat, joi, pe site-ul de opinii al Băncii Naționale a României (BNR).

Scaderea puternica a dobanzilor de politica monetara definesc ultimul deceniu in partea dezvoltata a economiei globale. Diverse analize si dezbateri prezinta cauze structurale in aceasta privinta: demografia, mersul productivitatii, globalizarea, criza financiara, supraindatorarea, distributia veniturilor, noi tehnologii, etc., care toate s-au repercutat asupra investitiilor si economisirii. In anii recenti sunt de consemnat evolutii ce mentin, sau maresc incertitudini si acutizeaza  dileme pentru cei care formuleaza politici monetare.

De ce persista rate de politica monetara atat de joase in economii dezvoltate (nota bene: in SUA, Fed-ul a sistat “normalizarea” politicii monetare in a doua parte a lui 2019)? Se poate admite teza unei “rate naturale” (in acceptiunea lui Knut Wicksell) negative cum este estimata in unele analize, fie si pe termen scurt? O rata naturala negativa pare sa aiba iz de oximoron; ea poate fi definita ca “naturala” poate numai ca exprimand un echilbru temporar/precar.

Rate de politica foarte joase, chiar negative, pot conduce la doua conjecturi dintr-o perspectiva de ansamblu. Ca opereaza un mijloc care poate usura povara datoriilor, ce ar implica transfer redistributiv de resurse. Totodata, ca se incearca stimularea activitatii economice prin cost al creditului mult diminuat.”, a scris Dăianu pe opiniibnr.ro.

Citiți articolul integral pe opiniibnr.ro.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele