De ce a fost guvernul australian atât de prost pregătit pentru incendiile de vegetație?

O chestiune arzătoare

46
8 minute de lectură

Sezonul cald și uscat devine mai lung și mai fierbinte

Foto: Agerpres / EPA

„CÂTEVA PUNGI și pisicile” e tot ce a putut Brett Viewey să ia cu el, când a fugit din casa sa din Kangaroo Valley, un orășel din statul New South Wales. Pe 4 ianuarie el s-a refugiat la un club de bowling din Nowra, la câteva ore distanță, la sud, de Sydney, pe măsură ce un incendiu avansa spre casa sa. El e unul dintre zecile mii de oameni care s-au mutat din calea incendiilor de vegetație, care fac ravagii în toată Australia și, în special, în statele Victoria și New South Wales. Până acum, flăcările au ars 11 milioane de hectare, o zonă mai mare decât cea distrusă de incendiile recente din Amazon și California luate împreună. Cel puțin 26 de oameni au murit și aproximativ 2.300 de case au fost distruse. Și mai sunt câteva săptămâni de vară rămase.

Orașele distruse de incendii l-au primit pe premierul Scott Morrison (foto) cu ostilitate. În timpul unei vizite în Cobargo, în New South Wales, localnicii furioși l-au numit „un idiot”. Când doi oameni au refuzat să dea mâna cu el, acesta le-a strâns mâinile cu forța. La o conferință de presă din 5 ianuarie, dl Morrison a declarat că „învinovățirea nu ajută pe nimeni” și că „supraanalizarea” nu este „un exercițiu productiv”. Însă australienii vor să știe cum ar fi putut fi mai bine manageriat acest sezon extraordinar de incendii. Restul lumii îndrăznește să se întrebe dacă va duce la o accelerare a politicilor climatice înapoiate ale țării.

Experiența amară cu incendiile sezoniere i-a lăsat Australiei reglementări masive privind incendiile de vegetație, multe introduse după moartea a 173 de oameni în Victoria, în 2009. Observatorii din străinătate spun că regulile de siguranță a incendiilor pentru constructorii și renovatorii de case sunt probabil cele mai complete din lume. În timp ce autoritățile au crezut în trecut că locuințele bine pregătite ar putea fi apărate, australienilor li se spune acum să le evacueze pe măsură ce incendiile se apropie de ele, impulsionați de avertizări radio-tv, sms-uri și aplicații de mobil pentru supravegherea incendiilor. Pentru a-i încuraja să facă asta, o nouă categorie de „catastrofă” sau „cod roșu” a fost adăugată la avertizările de risc. Toate acestea, în mod sigur, au salvat vieți anul acesta.

Ross Bradstock, un expert în incendii de vegetație de la Universitatea Wollongong, notează că în anii recenți Australia și-a extins masiv utilizarea de măsuri preventive cunoscute ca „reducerea pericolelor”, în care arderi controlate sunt efectuate iarna pentru a reduce cantitatea de material disponibil de a lua foc atunci când cresc temperaturile. Unii australieni bombăne, fără multe dovezi, că „verzuliii” îngrijorați pentru plante și faună au blocat această practică. Însă principalul obstacol este că sezonul incendiilor se lungește an de an, spune Shane Fitzsimmons, un șef de pompieri. Aceasta reduce timpul disponibil pentru a efectua munca preventivă.

Mulți australieni cred că guvernul s-ar fi putut pregăti mai bine. Greg Mullins, fostul inspector-șef al pompierilor din statul New South Wales, și alți foști șefi au avertizat autoritățile în aprilie că uscăciunea extremă din Australia de Est va cauza probabil un sezon de incendii extrem de periculos. Au cerut bani pentru avioane de bombardament cu apă, însă dl Mullins spune că au fost „păcăliți”. Banii au fost găsiți în cele din urmă, însă nu înainte de luna decembrie, când flăcările deja se extindeau. Între timp, dl Morrison a promis fonduri pentru avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor.

Una din chestiunile cele mai emotive este presiunea care este pusă pe pompierii voluntari. Scoși din slujbele lor de zi cu zi, voluntarii sunt principalii apărători ai majorității cartierelor. De multe ori, trebuie însă să se descurce cu echipamente limitate. Brendon O’Connor, un pompier voluntar din Balmoral, un sat  de la sud de Sydney, povestește cum echipa sa s-a luptat pe cinci fronturi de incendiu cu două camioane până când au rămas fără apă. Doi membri ai echipei au murit. O provocare pe termen mai lung este faptul că, precum restul populației australiene, serviciul de pompieri voluntari îmbătrânește. Ar putea deveni mai puțin eficient, tocmai când incendiile Australiei se înrăutățesc.

Motivul care stă la baza devastării este vremea excepțional de caldă și uscată, care a făcut vegetația mai inflamabilă (2019 a fost cel mai cald an înregistrat în Australia vreodată). Dl Morrison spune că guvernul său nu a negat niciodată că există o legătură între schimbarea climatică și vremea extremă, care a făcut incendiile de vegetație din anul acesta să fie atât de grave. Aceasta marchează o schimbare de la retorica auzită mai la începutul dezastrului, când politicieni de dreapta ai Partidului Liberal al dlui Morrison îi catalogau pe oamenii, care vedeau o conexiune între incendiile de vegetație și schimbarea climatică, drept „lunatici de centrul orașului” și „alarmiști climatici”. Prim-ministrul a promis că țara este în grafic pentru a „îndeplini și depăși” țintele sale de reducere a emisiilor de gaze de seră.

Foto: Agerpres / EPA

Nu este, iar acele ținte sunt oricum prea modeste. Pe cap de om, emisiile de carbon ale Australiei sunt printre cele mai mari din lume. Ele au crescut de când liberalii au venit la putere în 2013 și au anulat o taxă pe carbon. Diplomații din alte țări bogate au acuzat Australia că pune în pericol acordurile internaționale la conferința ONU de la Madrid din decembrie, chiar când incendiile făceau ravagii. Australia dorea să își îndeplinească angajamentele din acordul de la Paris prin preluarea creditelor pe care le acumulase din protocolul de acum 20 de ani de la Kyoto. Această modificare ar oferi unor emițători mult mai mari, precum China, o cale pentru a nu-și îndeplini nici ei promisiunile.

Anul trecut, 61% din australieni au spus instituțiilor de sondare că sunt de părere că schimbarea climatică constituie o problemă „serioasă și presantă”, în creștere de la 50%, în 2015. Cu toate acestea, politicile climatice neambițioase ale guvernului sunt unul din motivele pentru care dl Morrison și-a păstrat slujba în alegerile generale din mai, când experții se așteptau la o mare victorie pentru Partidul Laburist. El a adunat voturi în Queensland, un stat plin de comunități marginale, cu o economie dependentă de exportul resurselor naturale, în special cărbune. El ar dori să păstreze acel sprijin.

Dacă nici sezonul acesta de incendii nu schimbă calculele, „atunci nimic nu va face asta”, spune Lesley Hughes, un biolog la Universitatea Macquarie. Chiar și oameni aflați departe de flăcări respiră un aer murdar. Dezastrul va face pagube uriașe turismului, în care lucrează 5% din australieni, precum și agriculturii, deși este prea devreme de a spune exact cât de mari vor fi. În timpul campaniei de anul acesta, liberalii i-au convins pe australieni că sunt cei mai siguri conducători ai economiei. Însă va fi dificil pentru ei să păstreze argumentul acesta, dacă mai mulți oameni decid că inacțiunea privind schimbarea climatică are costuri mari și imediate, spune Ian McAllister, de la Universitatea Națională Australiană.

Laburiștii, care încă se adună după înfrângerea lor surprinzătoare din mai, nu pun o mare presiune. De şapte luni, liderul lor, Anthony Albanese, promite să facă mai mult în lupta cu schimbarea climatică. Însă i-a dezamăgit pe ecologiști mergând în Queensland la începutul lunii decembrie, o vizită văzută de unii ca un efort de a-i curta pe marii exportatori de cărbune. Cele două mari partide ale Australiei sunt prinse într-un  „dans hidos al morții”, socotește Sarah Maddison, un politolog de la Universitatea din Melbourne. „Acesta este rezultatul final.” ■


Acest articol a apărut în secțiunea Asia a ediției tipărite sub titlul „De ce a fost guvernul Australiei atât de prost pregătit pentru incendiile de vegetație?”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele