În primul trimestru al anului 2018, BNR a continuat să dreneze excedentul de lichiditate de pe piața monetară – puternic amplificat de operațiunile Trezoreriei – exclusiv prin intermediul facilității de depozit, în contextul stopării ascensiunii cursului de schimb leu/euro survenite ulterior majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna februarie, menționează Raportul anual pe 2018, publicat de BNR.

De la mijlocul lunii aprilie, banca centrală a inițiat și, apoi, a continuat să deruleze operațiuni de atragere de depozite la termen (pe scadența de o săptămână), la rată fixă a dobânzii, cu alocare integrală.

Exercițiul, în esență  ̶  o operațiune de drenare de bani, a acumulat în depozitele la termen, deschise la BNR, 18 miliarde lei, în a doua jumătate a lunii aprilie. Depozitele atrase s-au redus apoi la 6,4 miliarde lei, în mai, și la circa 2-2,5 miliarde de lei, în intervalul iunie-iulie.

Întărirea controlului asupra lichidității din sistemul bancar era menită să consolideze influența și relevanța ratei dobânzii de politică monetară și rolul său de semnal, implicit transmisia impulsurilor modificării acesteia.

Trezoreria și tranzacțiilor nerezidenților au „mișcat” piața

Condițiile lichidității de pe piața monetară s-au reînăsprit însă la începutul semestrului al II-lea, iar poziția netă a lichidității băncilor a redevenit apoi negativă – sub acțiunea contracționistă a principalilor factori, mai cu seamă a operațiunilor Trezoreriei Statului și a tranzacțiilor nerezidenților pe piața financiară locală. Altfel spus, băncile și-au consumat lichiditățile în lei, plasându-le în titluri de stat, unde randamentele urcau tentant și fără risc asumat, sau în cumpărarea de valută, la cererea investitorilor care-și plasaseră banii la termen. Acest fapt s-a produs într-un context extern caracterizat prin reducerea semnificativă a apetitului global pentru risc pe parcursul trimestrului al II-lea 2018, survenită pe fondul creșterii randamentelor titlurilor de stat în SUA și al aprecierii dolarului SUA în raport cu principalele monede și materializată într-un comportament de tip sell-off, pe unele piețe emergente.

Prin urmare, după ce, inițial, s-a recurs la facilitatea de creditare (apelată de bănci pentru prima dată în ultimii aproximativ patru ani) pentru a satisface cererea de rezerve a băncilor, în debutul lunii august banca centrală a reluat furnizarea de lichiditate prin intermediul operațiunilor repo 1W (la săptămână), efectuate prin licitație la rată fixă a dobânzii și alocare integrală. Aceste operațiuni au continuat să fie derulate, cu mici intermitențe, până în luna noiembrie. BNR a organizat 11 astfel de licitații, în intervalul august-noiembrie, soldul mediu al acestor operațiuni fiind de 3,3 miliarde de lei în trimestrul al III-lea și de 4,2 miliarde de lei în trimestrul al IV-lea.

Din nou, tendință inversată

În decembrie, operațiunile de politică monetară au cunoscut însă o nouă inversare de sens, în condițiile în care amplificarea substanțială a injecțiilor de lichiditate ale Trezoreriei Statului (în condițiile rambursării de către MFP, în data de 28 noiembrie, a unei serii de obligațiuni de stat în valoare de 8 miliarde de lei) a condus la reinstalarea unui excedent net de rezerve pe piața monetară – drenat temporar de BNR prin intermediul facilității de depozit, iar, începând cu luna ianuarie 2019, pe calea atragerii de depozite la termen.

„Pe acest fond, după ce, în primul trimestru, s-au menținut în apropierea ratei dobânzii la facilitatea de depozit, majorându-se odată cu aceasta, randamentele ON ale pieței monetare interbancare și-au accentuat puternic traiectoria ascendentă, începând cu mijlocul lunii aprilie, urcând mai întâi în apropierea ratei dobânzii de politică monetară, iar apoi la limita de sus a coridorului ratelor dobânzilor,” se explică în Raportul anual, pe 2018, al BNR.

Odată cu reluarea de către BNR a operațiunilor repo la o săptămână, în debutul lunii august, randamentele pe termen foarte scurt au revenit și s-au menținut în apropierea ratei dobânzii de politică monetară, în contextul unei mișcări mai fluctuante, consemnând totuși o ajustare descendentă mai pronunțată în ultima lună a anului.

În 2018, ROBOR s-a majorat cu până la 1,2%

„Cotațiile pe termen mai lung ROBOR 3M-12M, relevante pentru stabilirea ratelor dobânzilor la creditele clienților nebancari, și-au stopat în ianuarie tendința descendentă amorsată spre finele anului 2017 și s-au menținut relativ stabile pe parcursul trimestrului I – revenind, în cazul maturității de 3 luni, la valori inferioare ratei dobânzii de politică monetară. Ulterior, cotațiile au urcat și s-au consolidat, în cazul tuturor scadențelor, deasupra ratei dobânzii-cheie, ecartul lor pozitiv față de aceasta cunoscând anumite fluctuații, determinate, în principal, de evoluția curentă/anticipată a condițiilor lichidității și de așteptările instituțiilor de credit privind perspectiva unor parametri ai politicii monetare”, se menționează în documentul BNR.

Valorile medii, din luna decembrie, ale cotațiilor ROBOR s-au majorat, astfel, cu până la 1,2 puncte procentuale, față de cele din perioada similară a anului anterior, ajungând la 3,05% în cazul maturității de 3 luni și la 3,34%, respectiv la 3,53% în cel al termenelor de 6 luni, respectiv 12 luni.

În ansamblul perioadei, rata medie a dobânzii la creditele noi ale societăților nefinanciare s-a majorat cu 0,91 puncte procentuale, situându-se, în decembrie, la 5,84%. Avansul a fost mai pregnant în cazul creditelor în valoare de sub echivalentul a 1 milion euro (+1,15 puncte procentuale, până la 6,15%), în timp ce rata medie a dobânzii aferente împrumuturilor peste acest prag a urmat o ajustare descendentă mai semnificativă după vârful atins în august, urcând în ansamblul anului cu doar 0,54 puncte procentuale, până la 5,33%.

Împrumuturi mai scumpe pentru locuințe

Pe segmentul populației, rata medie a dobânzii la creditele noi s-a majorat cu 1,23% până la 8,09%. Creșterea a fost mai modestă în cazul ratei dobânzii la creditele de consum (+0,55%), care a coborât chiar ușor în a doua parte a anului (situându-se în decembrie la 9,80%), probabil pe fondul concurenței mai intense pe acest segment al pieței bancare. Rata medie a dobânzii la creditele pentru locuințe a urcat, în schimb, cvasiconstant, ajungând la 5,81% în decembrie (+1,39% față de ultima lună a anului 2017).

La rândul său, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale populației și-a prelungit ascensiunea – încă lentă, în prima parte a anului, dar mai viguroasă, ulterior –, ajungând, în decembrie

la 1,76%, un vârf al ultimilor 3 ani și jumătate (+0,96% față de valoarea de la finele anului anterior). Cea aferentă depozitelor noi la termen ale societăților nefinanciare, mai strâns corelată cu evoluția ratelor dobânzilor pe termen scurt ale pieței monetare interbancare, s-a majorat în ansamblul anului cu 0,84%, până la 2,05%.