Săptămâna aceasta, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de pe piețele externe cu 3 miliarde de euro. Împrumutul face parte dintr-un program numit pe termen mediu, lansat în anul 2012, în valoare de 31 de miliarde de euro. Acesta este programul folosit de vechile guverne pentru a ieși pe piețele externe, care, iată, a ajuns să fie folosit și de guvernul Orban.

Împrumuturile au ajutat la formarea rezervei din Trezorerie, așa-numitul buffer, iar ieșirea pe piețele externe este o prelungire a programului lansat în anul 2012.

Bineînțeles că au fost actualizate condițiile împrumutului, iar prospectul de emisiune relevă acest lucru. Situația economiei românești s-a schimbat față de anul trecut, în special în ceea ce privește indicatorii macroeconomici, iar acest lucru trebuie adus la cunoștința investitorilor în titluri românești.

Așadar, la capitolul riscuri, România este considerată o țară având o creștere a zonelor economice de risc, fapt demonstrat și de ratingurile acordate de agențiile de specialitate. De altfel, retrogradarea perspectivei de rating suveran realizată de Standard & Poor’s este menționată pentru a fi în atenția investitorilor.

Riscuri în creștere pentru economia autohtonă

Există și alte riscuri ale economiei românești, precum cel de creștere a inflației, un proces care este influențat de factori interni și externi. Cei interni se referă la tarifele la energie electrică și la gaze naturale, care revin la un proces de liberalizare.

Riscurile interne sunt și cele de deviere a politicii fiscale și a datelor bugetare în contextul în care anul 2020 este dublu electoral, atât cu alegeri locale, cât și cu alegeri parlamentare.

În ceea ce privește riscurile externe, ele vin din partea prețului țițeiului care, dacă va crește, va avea impact și asupra inflației din economia autohtonă.

Prospectul de emisiune destinat investitorilor pe piața internațională specifică faptul că statul român a plătit suma de 919,5 milioane de lei către frații Viorel și Ioan Micula și arată că în caz contrar România ar fi putut fi penalizată de Comisia Europeană cu introducerea unei proceduri de infringement.

Investitorii externi sunt interesați de evoluția sectorului energetic

Informații relevante sunt oferite investitorilor și în ceea ce privește schimbările din sectorul energetic, continuarea procesului de liberalizare a piețelor energetice și colaborarea Transgaz cu operatorul de profil din Bulgaria pentru interconectarea sistemului de transport de gaze naturale.

De asemenea, sunt menționate provocările privind absorbția de fonduri europene, fiind trecute succint în revistă sumele decontate de la Comisia Europeană pe diverse programe europene.

Desigur, sunt urmăriți și indicatori economici precum deficitul bugetar sau inflația, dar este menționat și progresul făcut la capitolul PIB pe cap de locuitor, care a urcat de la 8.087 euro pe cap de locuitor, în anul 2015, la 10.511 euro pe cap de locuitor, în anul 2018.

Sunt elemente pozitive sau negative care sunt prezentate transparent investitorilor. Este o practică internațională de la care România nu poate face rabat, în mod evident.

Crește necesarul de finanțare pentru că și deficitul bugetar crește

Anul trecut, necesarul de finanțare de pe piețele externe, prin eurobonduri, a fost estimat la 4,25 miliarde de euro, dar guvernul anterior a depășit acest prag, cu cele 5 miliarde de euro atrase. Pentru anul acesta, necesarul de finanțare în valută de pe piețele externe a fost estimat la 6 miliarde de euro. În total, necesarul de finanțare în anul 2020 a fost stabilit la circa 86,9 miliarde de lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (aproximativ 40,6 miliarde de lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de aproximativ 46,3 miliarde de lei. Toate aceste sume ne arată că România va avea multă nevoie anul acesta, dar și pe termen mediu, de investitori de pe piețele externe sau interne.

Pentru a-i convinge pe aceștia să plaseze bani în datoria suverană a României, este nevoie de o politică fiscală și bugetară predictibilă. Orice deviere de la un traseu și așa destul de complicat poate scădea serios încrederea în România, cu consecințele de rigoare legate de creșterea costurilor de finanțare.

Este o dezbatere întreagă în spațiul public românesc pe tema împrumuturilor mari pe care trebuie să la facă statul. Lucrurile sunt destul de simple. România a avut în ultimii ani deficite bugetare din ce în ce mai mari. Deficitul trebuie acoperit prin împrumuturi, interne sau externe. Alt mecanism nu există. Spre deosebire de România, Germania a avut în ultimii ani excedente bugetare, pe care le-a folosit pentru plata datoriei suverane curente și pentru investiții în infrastructură. Rezultatul a fost că datoria publică a Germaniei se apropie anul acesta de 60% din PIB, după ce în urmă cu câțiva ani ajunsese la 80% din PIB. Așadar, atât timp cât România va avea deficit bugetar, este absolut logic să aibă și împrumuturi. Deficitele creează datorie. Doar atunci când finanțele publice vor fi echilibrate (ceea ce nu se va întâmpla foarte curând), tema împrumuturilor, externe sau interne, se va atenua. ■