Cîțu: Codul Fiscal se va simplifica, dar nu vreau să facem improvizații

74
13 minute de lectură

„Investitorii înțeleg că vrem să facem consolidarea fiscală și, în același timp,  nu vrem ca politica fiscală să fie o frână în economie”

Foto: Bogdan Cristel

Florin Cîțu, Ministrul de Finanțe al României, este un economist strălucit. Cât de mult îl ajută impecabila cunoaștere a subtilităților pieței financiare în tentativa de a convinge investitorii străini să finanțeze deficitele României? Cum să convingi investitorii să cumpere eurobonduri românești, emise de o economie cu deficite gemene, probleme de finanțare a unui sistem public de pensii, amenințată în câțiva ani de un șoc demografic? Cum eviți chestiunea intrării României în exercițiu de deficit excesiv, după un avertisment primit în urmă cu doi ani? Îi minți, îi eviți, te faci că nu înțelegi, răspunzi cu stați să vedem și muți discursul? O fi o strategie interesantă a politicienilor, dar complet ineficientă în fața a sute de economiști, de președinți de bănci și fonduri de investiții. Iată un exercițiu de abilitate și strategie. Săptămâna trecută, aflat la Viena, Cîțu a răspuns atent la toate întrebările incomode și a liniștit investitorii. A convins? Da. Câteva zile mai târziu, Ministerul Finanțelor lansa o emisiune duală de eurobonduri suverane. Un împrumut de trei miliarde de euro al statului român, dispersat în două emisiuni de obligațiuni suverane, cu scadențe diferite, după 12 și 30 de ani. Cifrele seci descriu și o altă realitate: România s-a împrumutat de această data mai ieftin decât în urmă cu aproape un an, pe când economia duduia și deficitul era ascuns sub preș de către institutul de prognoză, în martie 2019, după ce lansase cu întârziere bugetul pentru anul în curs.

Ați fost întrebat aici dacă eventuala intrare în procedură de deficit excesiv va pune probleme economiei românești?

Nu. Aici este o procedură normală. Având în vedere execuția pentru anii trecuți, este de așteptat să se întâmple. Dar, în același timp, nu este ceva de care eu mă simt responsabil. Mă simt responsabil s-o corectez, dar această procedură de deficit excesiv va fi ceea ce ne-a lăsat guvernul social-democrat.

Și totuși cât de mare este presiunea aplicării procedurii de deficit excesiv? Are ea o intensitate mai mică decât ar fi apărut un deficit bugetar mare, acompaniat de plăți restante ale statului?

Noi am rezolvat deja o mare parte din problemă cu acest nivel al deficitului din 2020, pe care-l coborâm către 3,5-3,6% din PIB și care se va reduce în viitor. Dacă rămânea celălalt guvern, atunci lucrurile ar fi stat altfel. Vă spun că veți vedea și se vede asta și în modul în care ne tratează investitorii, care nu ne-au penalizat nici cu dobânzi mai mari, nici cu deprecierea leului. Investitorii înțeleg că vrem să facem consolidarea fiscală și, în același timp, nu vrem ca politica fiscală să fie o frână în economie. Și atunci ei înțeleg, investitorii înțeleg că trecerea de la o politică fiscală prociclică, risipitoare, la una neutră este graduală și se face în timp, nu se face brusc, dar în același timp apreciază că o facem.

Vom avea o revizuire a ratingului de țară undeva, în vară?

Nu, nu mă aștept la o deteriorare a ratingului. Măsurile pe care le-am luat la finalul anului trecut cu impact atât pe cheltuieli și pe venituri, nu vor aduce o deteriorare a situației economice, care să atragă o deteriorare a ratingului. Din contră, eu cred că se vede deja o îmbunătățire a climatului investițional și pentru România.

Am observat că statul are costuri mai mici la împrumuturi. Paradoxal, deși deficitul public a fost asumat, a crescut încrederea. De ce?

Sinceritatea în finanțe este esențială, cred eu. Toți analiștii, care urmăresc situația, știu aproape exact cum stau lucrurile, nu-i poți păcăli.

Una din problemele reale ale economiei, dar și a contribuabilului obișnuit, este birocrația. O să scadă birocrația? Cum și în cât timp?

Este singura soluție pentru a asigura performanța economiei. De asta nu am vorbit nimic despre modificări în fiscalitate. Nu am obiective pe termen scurt de schimbări în fiscalitate. Obiectivul meu pe termen scurt este de informatizare atât a ANAF, cât și a Ministerului de Finanțe. Mi se pare că sunt două instituții care au rămas încremenite în timp, în vreme ce economia privată s-a mutat în viitor. Nu putem funcționa așa, cu economia privată, care privește în viitor, și noi am rămas în anii 90 ai secolului trecut. Nu putem să funcționăm așa, creăm o frână în economie. Noi devenim o problemă a economiei. De asta informatizarea ANAF și a MFP sunt priorități pentru mine și eu văd această operațiune ca o modalitate de a reduce evaziunea fiscală. Eu nu cred în magia prin care schimbi un om și omul ăsta va fi în stare să învioreze colectarea veniturilor statului. Nu. Evaziunea fiscală va fi redusă dramatic prin informatizare.

Așa a fost în multe țări, dar se pare că noi avem o problemă mare: o corupție masivă, încurajată, se pare, în ultimii ani de o legislație foarte laxă. Cât de rapid vom reuși să reducem evaziunea?

Nu știu dacă este o legislație fiscală foarte laxă. Dar informatizarea va face transparente toate informațiile din domeniul economic și va fi mai ușor să vedem unde sunt părțile de evaziune. Informatizarea aduce două lucruri: responsabilizarea actorilor economici, dar și transparența tranzacțiilor economice. Dacă le avem pe amândouă, este clar că vom reduce evaziunea.

Cum plătim pensiile anul viitor? Cum plătim factura de pensii după aceea, pare un efort uriaș?

Anul acesta, am prevăzut banii. Despre viitor, discutăm mai târziu. Împreună cu prim-ministrul, am foarte multe discuții pe această temă. Nu sunt soluții magice în chestiunea pensiilor publice pe termen scurt. Problema pensiilor se pune pe termen lung. Pe termen scurt poți să cârpești, dar pe termen lung evoluția demografică pune presiuni foarte mari pe sistemul de pensii, pe sustenabilitatea sistemului de pensii finanțat de la stat. Și acolo trebuie să găsim soluții. Eu cred că un sistem de pensii care se bazează mai mult pe sistemul privat și pe partea opțională este un sistem care poate să ne scoată din situația în care suntem azi. Dar dacă păstrăm doar ce avem astăzi, este clar că nu vom avea bani în viitor.

Apar idei în favoarea unui fond de pensii pe model norvegian, construit cu banii din redevențe. Pensiile ocupaționale sunt și ele o soluție

La pensiile ocupaționale trebuie să ne uităm la codul de procedură fiscală. Toată lumea, care înțelege cum funcționează econonomia, își dă seama că nu trebuie să ne grăbim, să luăm măsuri pripite. Îți trebuie o evaluare onestă a actualului sistem.

Avem evaluări făcute de Chartered Fnancial Analysts (CFA)

Foto: Agerpres

Da, le-am văzut, am fost la conferința lor. Dar îmi trebuie o evaluare și din punct de vedere legislativ, în care să știm cum trebuie schimbată legislația, în cât timp, care sunt modelele. Trebuie să analizăm impactul preluării unui model, oricare ar fi el. Americanii studiază, de pildă, modele cum ar fi cel din Marea Britanie sau cel din Noua Zeelandă, și noi trebuie să analizăm toate soluțiile eficiente.

Când se va rescrie Codul Fiscal?

Nu este unul dintre obiectivele mele anul acesta.

Dar toate neclaritățile din Cod, aceste veșnice capcane în care cade orice firmă în ghearele ANAF-ului, ambiguitățile. Ce facem?

Există o echipă care analizează neclaritățile din Codul Fiscal. Este o ordonanță simplă pe care o pregătim pentru a clarifica mai multe lucruri din Codul Fiscal, sper să se termine în curând. Avem un program pentru a clarifica anumite lucruri pentru popriri, vreau să-l implementăm foarte repede, avem softul gata. Vreau să scăpăm de acea problemă în care ai conturile poprite, trebuie să te duci la ANAF și apoi la fiecare bancă pentru a debloca toate conturile.

Mențineți aceleași dobânzi foarte mari pe care le percepe statul, acompaniate de penalități la penalități? Acest sistem a umflat datoriile companiilor statului față de buget.

Vom simplifica lucrurile ca să nu mai ajungem la această situație, la acele dobânzi uriașe. Aplicarea penalităților ar trebui să fie o situație extremă. Informatizarea va simplifica mult lucrurile. Până la urmă, era vorba și de informarea contribuabililor. Am chemat o echipă de la Fondul Monetar Internațional pentru a face o analiză detaliată și extinsă asupra Codului Fiscal. Cred că este bine, înainte de orice modificare a Codului Fiscal, să avem o evaluare a modului în care Codul Fiscal interacționează cu economia. Mă interesează să știu dacă, așa cum este el acum, Codul Fiscal este o piedică, este frână în economie, sau este un stimul al acesteia. Eu simt că este o frână așa cum este el de complicat, dar poate n-am dreptate, poate este doar o părere a mea. Va trebui să-l schimbăm. dar întâi va trebui să avem o evaluare.

Bulgaria și-a adus la vamă echipe de vameși britanici. Ni se semnalează o problemă a vămilor românești.

Vama este un subiect important. Am început reforma în ANAF, vom avea soluții pentru Vamă. Deja la ANAF a început reorganizarea.

Diviziile județene ale ANAF rămân?

Ministerul va avea o structură de risc, de analiză de risc, care să fie independentă.

O simplificare a Codului Fiscal ar contribui la funcționarea unor instituții fiscale mai eficiente.

Codul Fiscal se va simplifica, dar nu vreau să facem improvizații înainte de a avea o evaluare completă a efectelor, posibilităților legale și oportunității.

Se va menține cota unică?

Cota unică rămâne și sper să fim chiar mai aproape de o cotă unică generală în viitor, dar deocamdată spațiul fiscal îngust nu ne permite. Admit, este frustrant, mai ales pentru mine, să vii la guvernare și să nu poți să implementezi măsuri liberale.

Ce ar fi trebuit să faceți în spiritul filosofiei liberale?

Ar fi fost mai multe lucruri. Spațiul fiscal nu-mi permite. Discuțiile din spațiul public sunt centrate pe salarii, pensii. Lucrăm la câteva proiecte de lege care să-i ajute și pe investitori, pentru că de acolo vine valoarea adăugată, creșterea economiei, de la sectorul privat, de la investitorii privați. Și așa cum am reușit cu OUG 114 să eliminăm taxele suplimentare pentru sectoare-cheie ale economiei, vom veni și cu alte măsuri de stimulare a investiției. De asta sunt aici. Sunt aici să-i conving pe investitori că România este din nou o țară interesantă pentru ei.

Cum vor rezista măsurile liberale în competiția cu ofertele populiste?

Vom rezista. Din păcate, n-avem cum să le impunem astăzi. Până la urmă, nu trebuie să te uiți la ce fac cei din jur prea intens, până la imitare. Dacă tu-ți faci treaba bine, ești transparent și predictibil, lucrurile vor merge bine. Eu asta am văzut. Au fost multe voci, care spuneau că eu nu trebuia să prezint exact situația reală a finanțelor țării. Din contră. Instituțiile financiare și investitorii urăsc impredictibilitatea, situațiile neprevăzute, surprizele negative. Dacă le spui care este realitatea, le arăți că o înțelegi și le arăți pașii pe care-i vei face pentru corectare, ați văzut că ei înțeleg.

Suntem pregătiți pentru un scenariu dur al Brexit-ului?

Eu înțeleg de la echipa din guvern care se ocupă cu efectele Brexit-ului, că suntem pregătiți și că nu va avea nimeni de suferit. Prima ordonanță pe care am dat-o a fost cea care se asigura că cetățenii români din Marea Britanie nu vor avea de suferit. Este o temă prioritară pe agenda premierului.

Din perspectiva Ministerului de Finanțe, vom avea un acord de evitare a dublei impozitări?  

Sigur, și s-ar putea să ne uităm și spre Statele Unite ale Americii, știu că nici acolo nu mai avem un asemenea acord de ceva vreme. Vom avea acorduri de evitare a dublei impozitări cu ambele țări, cu Marea Britanie și cu Statele Unite.

De ce dați doar 0,09% la cultură? Ne costă foarte mult faptul că nu ne promovăm valorile culturale.

Dăm bani în limitele unui buget tensionat, dar sunt finanțări ale culturii care vin și dinspre autoritățile locale. Indirect deci, dar tot din banii contribuabililor. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele