Despre empatie: cu (sau fără) ipocrizie

Ceea ce trebuia să fie o bilă albă și o demonstrație de popularitate de Ziua Marinei s-a sfârșit cel puțin neplăcut pentru Klaus Iohannis.

32
6 minute de lectură

Președintele s-a afișat ca în zilele bune, cu soția de mână și zâmbitor, ca un candidat încrezător ce se află. Numai că n-a fost să fie. Leșinul soldatului american i-a aruncat în aer toată acțiunea. Și când te gândești că putea să i-o ridice pe noi culmi… Pe drept sau pe nedrept, nici nu are prea mare importanță într-o lume precum cea a politicii, în care imaginea de suprafață e esențială, președintele Iohannis nu trece drept un om prea simțitor și degrabă vărsător de lacrimă pentru aproapele său. Iar incidentul de la Constanța, când un soldat a leșinat lângă el, în timp ce președintele ținea un discurs, pune gaz pe foc. E foarte posibil ca președintele să nu fi observat nimic, dar oricum ar fi fost, imaginile cu el vorbind despre jertfele pe care marinarii, scafandrii sau infanteriștii marini le-au săvârșit în luptele pentru apărarea țării” și încheind cu „iar Sfânta Fecioară Maria, protectoarea Marinei Române, să vă ocrotească oriunde v-ați afla!” în timp ce era pregătită targa pentru marinarul american epuizat nu au dat prea bine. Ca să nu mai spunem că, permisă ne fie o doză de cinism, a fost chiar cu ghinion pentru președinte. Dacă își întrerupea discursul și dădea o mână de ajutor, tare bine i-ar fi prins candidatului Klaus Iohannis. Neamțul cu mină dură și fără sensibilități balcanice ar fi dovedit că aparențele înșală și că, uite, e om, nu robot. Când colo, adversarii politici au primit un cadou neașteptat, iar președintele va avea nevoie de ceva mișcări dibace să șteargă incidentul.

Ca și virtualul, nu neapărat potențialul său partener, Victor Ponta, după ce nu a mai fost prim-ministru, de când e candidat, și Călin Popescu Tăriceanu vede lumea cu alți ochi. Nu doar că descoperă că guvernul în care are câțiva miniștri dă semne de impotență, dar vede și în profunzimea relațiilor interumane: „Nu era nevoie să-l vedem pe dl Iohannis acordând primul ajutor ori sunând la 112 (oricum inutil, zic eu), ci doar să îi vedem măcar o tresărire omenească, măcar o privire îngrijorată aruncată fugar spre omul suferind, măcar o scurtă poticnire a discursului!

Am văzut, în schimb, doar un robot care și-a recitat textul în virtutea softului din dotare, apoi a părăsit scena. Trist peisaj, trist personaj!

Nimic nu îl emoționează, nici un mușchi nu i se mișcă pe fața ca dăltuită-n piatră. Când şi când zâmbeşte, dar numai când îşi face poze de campanie în timp ce ţara e zguduită de drame umane de proporţii. Un personaj care leagă victimele de la Colectiv de instalarea unui nou guvern, al lui, iar pe cele de la Caracal le aruncă în cârca adversarilor din campania prezidențială. Mă întreb dacă omului acesta i-a păsat vreodată de ceva sau de cineva!”, scrie Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook. Frumos scris, cu simțire, doar că… nu toată lumea uită. Același Călin Popescu Tăriceanu, care acum invocă lipsa de empatie a președintelui față de un om aflat în suferință, era acum mai bine de zece ani prim-ministru al unei țări pradă inundațiilor. Și într-o tresărire de umanitate, cu o privire îngrijorată aruncată fugar spre omul suferind, Călin Popescu Tăriceanu i-a reproșat unei femei, căreia apele îi luaseră mai tot, ceva de genul „Ce vreți, doamnă, să vă construiesc eu hotel?”.

Și în timp ce doi dintre candidați au probleme de empatie, Viorica Dăncilă își ia rolul în serios. Bate mănăstire după mănăstire, face fotografii lângă un bebeluș aflat în incubator și vorbește cald și neconflictual despre oameni și bunătate: „Nu există emoție mai mare decât aceea simțită lângă un nou-născut, în primele zile de viață. Stabilizarea micuților și o îngrijire adecvată sunt esențiale, de aceea prioritatea este calitatea actului medical.

Astăzi am vizitat cea mai mare maternitate din Moldova, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Cuza-Vodă din Iași, județ în care s-au alocat peste 31,5 milioane de euro în ultimii 3 ani pentru achiziția de echipamente medicale. Am cunoscut aici medici buni, profesioniști, cu dragoste și grijă pentru cei mici. Le mulțumesc și îi felicit.”, spune premierul. Iar la Putna, după o baie de mulțime și fotografii cu toți cei care i-au cerut, Viorica Dăncilă mărturisește:

Cred că dacă toţi am merge şi ne-am ruga şi am fi mai buni, şi societatea ar fi mult mai unită, nu ar fi aşa de divizată”.

Urnă-urnișoară, cine e cel mai empatic, sensibil și bun din țară? Deocamdată suntem la început. Interesant este însă că din acest punct de vedere, Viorica Dăncilă imprimă direcția. Până una-alta, și-a intrat perfect în rolul de femeie-candidat care își folosește anumite atuuri pentru a atinge corzi sensibile. Și dacă principalii săi contracandidați nu iau seamă, s-ar putea să nu mai fie chiar atât de sigur că pentru prima dată în istoria sa PSD nu va intra în turul doi al prezidențialelor. Desigur, până la alegerile propriu-zise mai e drum lung și multe se pot întâmpla, iar empatia s-ar putea să nu atârne chiar atât de mult în balanță…

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele