Diaspora bate cu pumnul în masa guvernului

81
9 minute de lectură

Românii din Diaspora au avut un rol decisiv la ultimele alegeri, iar în acest an vor să determine guvernul să le rezolve o serie de revendicări, unele, de natură electorală, altele, de organizare.

Foto: Agerpres

Organizatorul mitingului din 10 august 2019, medicul Tommy Tomescu, a avut o întâlnire cu reprezentanții guvernului și le-a cerut adoptarea primului „Pachet Legislativ din și pentru Diaspora”.

Revendicări de urgență

În opinia organizațiilor din diaspora reprezentate de Tomescu, se impune rezolvarea prin ordonanță de urgență a următoarelor cerințe:

Deschiderea Centrelor Comunitare/Locale din diaspora, cu încetarea încălcării legii, conform căreia guvernul ar fi trebuit să deschidă centre comunitare din 2016, precum şi darea în folosinţă a unei încăperi din Institutele Culturale Românești, existente în 20 de orașe. În acest fel, sunt scutite cheltuieli suplimentare ale statului român, se arată în documentul în care se subliniază că aceste spații nu sunt folosite la capacitate maximă și, mai mult, se atribuie pe criterii subiective.

Alegerea conducerii centrelor comunitare se cere a fi făcută din rândul membrilor diasporei de către cetățenii români din diaspora, „nu prin trimiterea sau impunerea lor de la București”. Caracterul de urgență al acestei măsuri legislative este dat de faptul că se dorește ca aceste centre să înceapă să funcționeze în aceeași zi cu alegerile locale din România. De asemenea, se cere introducerea votului electronic, pentru a permite participarea cât mai multor români cu drept de vot din afara ţării și pentru a reduce costurile acestor alegeri. Semnatarii documentului consideră că votul electronic poate fi introdus experimental „în comunitatea care îl solicită cel mai mult, Diaspora”.

Reamintim că la alegerile prezidențiale Diaspora a votat trei zile și, pe lângă votul la urne, românii au avut posibilitatea să voteze prin corespondență. Pentru a evita aglomerația din secția de votare, autoritățile române au deschis un registru online pentru românii care voiau să voteze. Până în 15 septembrie, 41.003 români au optat pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români din străinătate s-au înscris pentru votul la secție.

În realitate, numărul celor care au votat a fost mult mai mare, însă informații alarmante legate de faptul că autoritățile ar folosi datele lor de identitate pentru a fi supuși controalelor fiscale i-a determinat să fie rezervați.

Românii din Diaspora solicită, din 2007, ca organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni să aibă loc anual și, cum acest lucru nu s-a întâmplat, cer din nou asta.

De asemenea, vor realizarea unui „Regulament Real de Funcționare” a Consiliului Românilor de Pretutindeni, „cu eliminarea precedentelor acte false, care au fost trecute prin Birourile Permanente de sub supravegherea lui Liviu Dragnea, realizate de persoane asupra cărora există dovezi că au fost plătite de parlamentari din PSD”.

Potrivit lui Tomescu, președinții centrelor comunitare ar trebui să devină automat membri ai Consiliului Românilor de Pretutindeni, iar restul membrilor să fie aleși de către cetățenii români din Diaspora, „nu prin selectarea și impunerea lor de la București prin metode subiective și neverificabile”.

În pachetul de revendicări, există și o serie de cerințe pe care guvernul să își asume răspunderea:

– declararea zilei de 10 august drept Ziua Diasporei;

– închisoare pe viață pentru: traficul transfrontalier în scopul exploatării sexuale, violarea celor care se află într-o situaţie de sclavie modernă;

– împărțirea bugetului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru a acoperi proiecte desfășurate pe o perioadă de 1, 2, 3 și 4 ani, astfel încât să se permită sprijinirea nediscriminatorie și prin programe reale/sustenabile pe câţiva ani a organizațiilor, asociațiilor, publicațiilor, portalurilor, radiourilor și televiziunilor româneşti din Diaspora. Se afirmă că până acum aceste fonduri au fost alocate pompieristic, pe criterii politice;

– înființarea Cimitirului Diasporei și repatrierea românilor decedați și aflați în frigiderele din alte țări, de mai mule luni, printr-un program continuu, în cazul în care înmormântarea lor nu poate fi făcută în țara în care se află.

Intervenție pentru alocațiile din Austria

Se mai cere guvernului Orban să trimită o adresă către Comisia Europeană pentru a solicita autorităților de la Bruxelles să își îndeplinească obligația de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea Tratatului Uniunii Europene de către Austria, prin plata unei alocaţii mai mici pentru copiii cetățenilor români din Austria, comparativ cu restul cetăţenilor europeni. „Comisia Europeană întârzie trimiterea Austriei în justiție, deși are această obligație după finalizarea celei de a doua etape de infringement la data de 25 septembrie 2019. Această ilegalitate implementată de extrema dreaptă din Austria este menținută discriminatoriu, chiar dacă românii plătesc aceleaşi taxe ca alți cetățeni europeni în Austria. Toate acestea se perpetuează, în vreme ce firmele austriece duc în Austria profitul obținut în România, beneficiind de aceleași facilități ca și firmele românești, dar românii din Austria nu pot primi aceleași beneficii ca austriecii, chiar dacă plătesc aceleași taxe”, scriu semnatarii documentului.

Măsuri administrative și legislative

Diaspora cere partidului de guvernământ consultări și măsuri administrativ-legislative cu privire la:

– implementarea unor măsuri care să permită procurorilor și judecătorilor implicați în anchetele și cazurile de importanță istorică să își aloce timpul în mod exclusiv rezolvării acestora;

– violențele din 10 august 2018, crimele din timpul revoluției și mineriadelor;

– obstrucționarea votului la alegerile prezidențiale din 2014;

– actele false și infracțiunile membrilor Consiliului Românilor de Pretutindeni;

– îmbunătățirea legislației române și a Uniunii Europene privind combaterea fenomenului sclaviei moderne;

– legi din care să rezulte un număr proporțional de parlamentari din Diaspora și respectarea Referendumului din 2009, care cere un număr maxim de 300 de parlamentari.

„Un nou protest pentru data de 10 august 2020 este luat în considerare, pentru cazul în care nu se implementează revendicările prioritare, în timpul primei sesiuni parlamentare ordinare din 2020; nu se realizează un plan de implementare a restului revendicărilor cerute de Diaspora pe parcursul viitoarelor sesiuni parlamentare”, își încheie petiționarii documentul care conține pachetul de revendicări.

Foto: Agerpres

„Mi-e dor de tine, vino acasă”

Inițiatorul protestului din 10 august 2018, Sebastian Burduja, acum secretar de stat, vrea ca românii din Diaspora să vină acasă.

„În ultimul an, milioanelor de români care trăiesc în afara granițelor țării li s-au mai alăturat 203.000, o cifră-record.

Aproape 6 milioane de români au plecat, în ultimele trei decenii, din România. În 2018, creșterea ritmului migrației ne plasa pe locul al doilea în lume, după Siria. Un raport OCDE din iulie arată că Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume”, spune Sebastian Burduja, și el un fost emigrant.

El a lansat platforma „Dor de tine” și spune că va face tot ce-i stă în puteri pentru întoarcerea acasă a românilor.

„În România, milioane de familii au fost separate, când cel puțin un membru a decis să ia calea străinătății. Sute de mii de copii cresc singuri acasă, în România, numărând zilele până când își vor revedea părinții plecați din țară.
Doar în ultimul an, au emigrat aproape 203.000 de români. Record absolut.

Deși sunt încă mult mai mulți cei care pleacă, sunt și români care se întorc. Și alții care visează să își găsească drumul spre casă, curând. Pare greu, pare o nebunie, dar nu e imposibil.

Așa a apărut ideea campaniei „Dor de Tine” – vrem să inspirăm români din toată lumea să ia decizia. Vrem să îi găsim pe curajoșii care au făcut-o deja și să le spunem povestea. Credem în puterea exemplului. Credem în miracole. Credem că visul nostru poate fi o nouă revoluție – cea a întoarcerii acasă”, spune Burduja.

Ideea campaniei a apărut după zecile de mesaje primite pe pagina de Facebook Sebastian Burduja de la românii care s-au întors sau care își doresc asta. Numele campaniei a fost inspirat de mesajul „Mi-e dor de tine”, proiectat pe podul Elisabeta din Londra.

Inițiatorul campaniei crede că dacă românii care s-au întors își scriu povestea, îi vor determina și pe alții să o facă.
Sebastian Burduja a trăit 12 ani în SUA, unde a studiat și a muncit. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele