Sute de mii de sud-est-europeni şi-au părăsit patria îndreptându-se spre Europa Occidentală. Lipsa lor face ca firmele să se teamă de a mai investi, scrie Die Presse într-un articol preluat de RADOR.

Redăm articolul integral:

„Suntem o naţiune în curs de dispariţie” – notează pe pagina sa Marian Hanganu, şeful firmei Headhunting Colorful din România, referindu-se la emigrarea în masă dintr-una din cele mai sărace state membre UE. „Rezultatul este că multe întreprinderi internaţionale au decis să nu mai investească în România din cauza lipsei de personal.”

Situaţia se prezintă similar şi în Bulgaria: „Economia a început să refuze contracte şi noi comenzi, deoarece lipseşte forţa de muncă”, afirmă ministrul Economiei, Emil Karanikolov, într-o emisiune tv.

Multe persoane din Europa de Sud-Est sunt atrase de ţări ca Germania, Italia şi Spania. Salariile din ţările lor de provenienţă cresc, dar cu puţin. Întreaga Europă de Sud-Est este marcată. Întreprinzători, experţi şi politicieni din Budapesta până la Atena sunt îngrijoraţi. Emigrează tocmai persoanele tinere, bine pregătite profesional, atractive pentru piaţa muncii. Pretutindeni există lipsuri privind forţa de muncă specializată.

În unele locuri, exodul duce la încercări disperate din partea oficialităţilor de a prezenta cetăţenilor o situaţie de normalitate, ca în satul Rusevo din estul Croaţiei, unde de curând a fost nou zugrăvită clădirea şcolii, deşi în localitate există doar patru elevi. Ceea ce însă nu poate fi ascuns sub vopsea este că în localitatea Slavonski Brod care mai are doar 310 de locuitori, jumătate din case sunt goale, iar multe stau să se dărâme.

Peste două milioane de români trăiesc în străinătate, apreciază guvernul de la Bucureşti, majoritatea fiind în Spania şi Italia. Exodul din ţările vecine a fost unul similar: peste 700.000 de bulgari au găsit în străinătate un loc de a trăi. Potrivit unui studiu din Croaţia, au plecat în străinătate din Zagreb, între anii 2013-2016, 230.000 de cetăţeni – menţionează un studiu al Băncii Naţionale (NHB), cifră ce corespunde unei rate anuale de 2% din rândul populaţiei. Potrivit datelor guvernului Serbiei, după 2000 ţara a fost părăsită de 654.000 de persoane. Acestora li se adaugă o jumătate de milion de sârbi care emigraseră anterior din cauza războaielor provocate de Milosevic.

În opinia sindicatelor din Grecia, după 2010 au plecat din ţară cel puţin 400.000 de pesoane, majoritatea tineri. Noul premier conservator Kyriakos Mitsotakis a declarat în mod repetat că obiectivul său este de a îmbunătăţi viaţa tuturor grecilor şi de „a oferi celor plecaţi perspective pentru a-i face să se întoarcă”.

Chiar şi în Ungaria, care era percepută până acum drept o ţară dintre cele mai bine dezvoltate, s-a creat după criza globală din 2008 un val de emigrare care a luat brusc proporţii după 2010, notează într-un studiu sociologul budapestan Agnes Hars. Doar în perioada 2010-2017 au plecat din ţară peste 200.000 maghiari cu vârste cuprinse între 20-65 de ani – această dinamică fiind cea mai puternică dintre toate ţările recent aderate. Din 2010, premierul Ungariei este politicianul naţionalist Viktor Orbán.

Pentru Cristina Mihu, decizia de a pleca în Germania a fost una uşoară. În şcoala din Deva învăţase limba germană, iar în timpul studenţiei de la Facultatea de Medicină din Timişoara, părinţii i-au finanţat activitatea practică în clinici din Italia, Spania şi Germania (Heidelberg). „Am vrut să câştig experienţă internaţională”, spune tânărul medic specialist de 32 ani de la clinica din Nürnberg. Se află aici de şase ani. Pe lângă câştigul mai mare, un alt motiv pentru emigrarea sa a fost şi corupţia din întregul sistem sanitar din România: „Acest lucru m-a deranjat, chiar dacă înainte era mai rău”.

Comparativ cu România, Germania nu are doar clinici mai bine dotate, dar şi o altă trăsătură plăcută: „În Germania se discută mai mult cu pacienţii.”

În urma unui sondaj efectuat în 217 spitale germane, s-a constatat că printre cadrele medicale ne-germane, cele mai multe provin din Bosnia-Herţegovina. Conform datelor Societăţii Germane de Medicină, cele mai multe cadre din străinătate şi-au obţinut posturile prin forţe proprii sau prin intermediul unor mediatori privaţi.

Penuria de medici şi personal medical este omniprezentă în întreaga Europă de Sud-Est. În orăşelul Szolnok din Ungaria a fost nevoie de închiderea temporară a spitalului de boli infecţioase. De curând, Spitalul judeţean din Tulcea nu mai are anestezist, deoarece doi din cei trei au demisionat, iar al treilea s-a îmbolnăvit.

Din cauza acestei situaţii, întreprinzătorii români încearcă să atragă personal din Orientul Îndepărtat. Pentru acest an, guvernul a stabilit un contingent de 20.000 de persoane provenite din state din afara UE. Recent, această temă a constituit subiectul negocierilor bilaterale cu Pakistanul. Însă în opinia „Headhunter”-ului Hanganu este vorba doar de „o picătură pe o piatră fierbinte”. În România lipsesc cel puţin 300.000 de cadre.

Colaborarea cu muncitori sezonieri din Orientul Îndepărtat eşuează adesea, pentru că aceştia nu suportă clima şi costurile din România, a declarat pentru DPA Andreea Tartacan, colaborator al lui Hanganu.

„Acum încercăm să găsim muncitori din Tadjikistan pentru sectorul de construcţii. Aceştia sunt mai robuşti decât vietnamezii, deoarece provin din stepă”, spune experta. Muncitorii din Orientul Îndepărtat constituie un risc serios din cauza dificultăţilor de adaptare: „Este ca la ruletă”. Însă aceşti muncitori au totuşi un avantaj: „Sunt sârguincioşi şi serioşi”.

Bulgaria are de asemenea muncitori sezonieri, chiar dacă nu din Orientul atât de îndepărtat ca România. Chelnerii şi cameristele de pe litoral provin din Ucraina, Belarus şi Republica Moldova.

Politica occidentală pare să alimenteze emigraţia: recent, la Kosovo, ministrul german al sănătăţii a vizitat o şcoală în care sunt pregătite cadre medicale pentru Germania. Celor pănă la 30 de absolvenţi anuali li se oferă un contract în Germania. Aproape niciunul nu s-a mai întors după specializare.

Germania profită de pe urma imigranţilor sud-est-europeni: „Cei mai mulţi sunt tineri”. În domenii cum sunt construcţiile, gastronomie sau îngrijirea bolnavilor, situaţia fără aceste cadre este strâmtorată. În opinia lui Herbert Brücker, cercetător al fenomenului migraţiei, în câteva ţări din Europa de Sud-Est a crescut considerabil numărul cadrelor cu înaltă calificare.

Pe de altă parte, Tado Juric, politolog şi expert în probleme demografice la Universtatea catolică din Zagreb, consideră că Germania nu ar trebui să-şi rezolve problemele demografice cu imigranţi din sud-estul Europei. „Consider incorect ca Germania să se salveze pe spinarea noastră.” UE trebuie să se preocupe de problema „migraţiei nedrepte”. „Dacă aceste tendinţe continuă, Croaţia este ameninţată cu dispariţia”, a declarat Juric către DPA.