Din nou pe ultimul loc în UE

58
5 minute de lectură

În ediția actuală (2019) a Tabloului de bord privind inovarea, România este inclusă în categoria „inovatori modești” și ocupă ultimul loc din UE.

La nivel general, Europa trebuie să își aprofundeze capacitatea de inovare pentru a face față concurenței pe piețele mondiale și pentru a menține și îmbunătăți modul de viață european, după cum a solicitat Consiliu European, în iunie 2018 și în martie 2019. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker a stabilit un nou nivel de ambiție atât pentru UE, cât și pentru statele sale membre și regiunile sale și a propus programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum. Acest lucru îi va permite UE să rămână în avangarda cercetării și inovării la scară mondială.

Tabloul de bord european privind inovarea și Tabloul de bord regional privind inovareapentru anul 2019, publicate ieri de Comisie, arată că performanțele UE în materie de inovare s-au îmbunătățit în mod constant timp de patru ani la rând.

În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continuă să piardă teren în fața Japoniei și a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă.

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a afirmat: „Tablourile de bord privind inovarea realizate de Comisie ajută statele membre, regiunile și UE în ansamblul său să identifice domeniile în care sunt necesare reforme ale politicilor pentru a impulsiona poziția de lider a Europei în materie de inovare.”

Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a adăugat: „Inovarea aduce locuri de muncă și creștere economică. Constat cu satisfacție că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât și statele sale membre trebuie să continue să investească și să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere.”

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, explica: „Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării și al dezvoltării durabile. Startup-urile și întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte și în țări cu economii mai puțin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate.”

Pe baza punctajelor obținute, țările UE se încadrează în patru grupe de performanță: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderați și inovatori modești.

Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca și Țările de Jos.

Regatul Unit și Luxemburg și-au pierdut statutul de „lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor țări din categoria „inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima dată, din grupul „inovatorilor puternici”.

Din 2011 până în prezent, performanțele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8 %, 25 de țări ale UE sporindu-și performanțele în acest domeniu. Cele mai bune performanțe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos, în timp ce România și Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanțelor în acest domeniu.

La nivel mondial, UE a depășit Statele Unite. Superioritatea performanțelor UE față de Brazilia, India, Rusia și Africa de Sud rămâne considerabilă. Cu toate acestea, China vine din urmă, cu o viteză de trei ori mai mare decât cea cu care cresc performanțele UE. UE a pierdut teren în comparație cu Japonia și Coreea de Sud.

În anumite domenii specifice de inovare, țările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca– resurse umane și mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franța– finanțare și sprijin; Germania – investiții ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare;Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impacturi asupra ocupării forței de muncă și asupra vânzărilor.

Regiunile cele mai inovatoare din UE sunt Helsinki-Uusimaa, Finlanda, urmată de Stockholm, Suedia și Hovedstaden, Danemarca. Pentru 159 regiuni, performanța a crescut în perioada de observație de nouă ani. Tabloul de bord regional privind inovarea publicat în acest an demonstrează o convergență puternică în privința performanțelor regionale, diferențele de performanță între regiuni fiind în scădere.

Aproximativ două treimi din creșterea economică a Europei în ultimele decenii a fost generată de inovare. Fiecare euro investit de programul european de cercetare și inovare Horizon Europe poate genera o revenire de până la 11 EUR din PIB în decurs de 25 de ani. Se preconizează că investițiile în cercetare și inovare vor genera până la 100 000 de noi locuri de muncă în activități de cercetare și inovare în perioada 2021-2027.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele