Discursuri triumfaliste și o creștere economică tot mai anemică

58
5 minute de lectură

Creșterea economică de pe primul semestru, de 4,8%, a fost surprinzător de mare. Analiștii piețelor și cei bancari se așteptau la un avans mai redus al economiei. Dar nivelul de 4,8% a atras atenția și comentariile, iar specialiștii au așteptat să aibă mai multe date privind creșterea economică. Ele au venit la începutul acestei luni.

Vestea legată de nivelul creșterii economice este doar pe jumătate bună. Pe de o parte, pentru că bugetul este construit totuși pentru un ritm de creștere de 5,5%. Deocamdată, 4,8% este insuficient, cu atât mai mult cu cât în continuare așteptările analiștilor sunt că economia va încetini.

Pe de altă parte, creșterea economică se sprijină în continuare pe consum, în timp ce investițiile au făcut ușoare progrese.

Ce spun cifrele? În primul rând, este îngrijorător că ramurile tradiționale, industria și agricultura, au o contribuție zero la creșterea economică de pe primul semestru. Dacă pentru agricultură nu este neapărat o surpriză, această ramură nefiind la prima evoluție de acest tip, industria transmite semnale îngrijorătoare. Pe trimestrul al doilea, ramura a avut o contribuție negativă, 0,2%, la creșterea economică, o situație care nu are precedent în ultimii ani.

La nivel de semestru 2019, contribuția industriei la creșterea economică este zero. Ponderea în PIB a industriei rămâne substanțială (cea mai mare dintre toate sectoarele economice), de 22,4%. Agricultura are în continuare o pondere redusă în formarea PIB, de numai 2,1%.

Dar, dincolo de dezamăgirile primului semestru, mai există o surpriză neplăcută și anume sectorul de intermediere financiară și asigurări, adică industria financiară, care are și ea contribuție zero la creșterea economică, atât în trimestrul al doilea al acestui an, cât și pe primul semestru. O posibilă explicație ar putea fi legată de încetinirea creditării pentru anumite categorii de produse bancare, credite imobiliare sau pentru companii, dar în pofida avansului creditului de consum.

Micii performeri ai creșterii economice sunt sectoarele care și-au adus contribuția la creșterea economică. Este vorba despre comerț, care contribuie cu 1,2%, construcțiile, 0,5%, tehnologia informației și comunicații, 0,5%, activitățile profesionale și servicii de tip suport, 0,5%, tranzacțiile imobiliare, 0,4%, și activitățile de spectacole, culturale și recreative, 0,3%. Este ușor de observat că zonele de creștere ale primului semestru 2019 sunt date de comerț, reflex al consumului, construcții, care au înregistrat o creștere solidă după o lungă perioadă de scădere, și de tranzacțiile imobiliare, care rămân într-o zonă constantă.

Analiștii au remarcat și contribuția destul de mare a impozitelor nete, 0,9%, care au o a doua contribuție după comerț, ceea ce pare un nivel destul de ridicat, mai ales dacă luăm în calcul faptul că impozitele nu au crescut, iar colectarea nu înregistrează progrese semnificative.

În ceea ce privește categoriile de utilizări, formarea produsului intern brut continuă să fie dominată de consum, care a contribuit cu 82% la PIB și cu 4,1% la creșterea economică. Investițiile fac și ele un salt, cu o contribuție de 2,3% la creștere și cu 20% la formarea PIB. Marea problemă rămâne exportul net, care are o contribuție negativă la creșterea economică de 2%. Dar este o tendință care s-a accentuat odată cu ieșirea din criză, cu creșterea consumului și cu accentuarea creșterii economice. Este latura complicată cu care a venit la pachet creșterea economică.

Un mare semn de întrebare este legat de atingerea valorii PIB nominal. Ținta pentru acest an este de 1.031 miliarde de lei, iar pe primul semestru s-a realizat un PIB de aproximativ 507 miliarde de lei. Se poate calcula că va fi nevoie de un rezultat nominal de 524 de miliarde de lei. Nu va fi ușor de obținut, chiar dacă tradițional PIB pe semestrul al doilea este ușor mai mare decât cel din primul semestru.

Nivelul nominal al PIB este important pentru că ne oferă realitatea economică. Deficitul depinde de valoarea nominală a încasărilor și a cheltuielilor bugetare. De aceea, orice deviere de la PIB-ul estimat va duce la necesitatea de a modifica și deficitul bugetar. Nominal și ca pondere în PIB.

Dincolo de calcule și cifre, creșterea economică rămâne la fel de puțin sustenabilă ca până acum. O creștere bazată pe deficite mari (bugetar, comercial, de cont curent), pe consum și foarte puțin pe investiții. În ceea ce privește investițiile, rămâne de văzut cum se va termina anul, pentru că în 2018 investițiile au contribuit negativ la creșterea PIB.

Rezultatul pe primul semestru al anului poate părea o performanță. În realitate, situația este neschimbată sau, mai mult, încetinirea devine tot mai certă. În ciuda discursurilor triumfaliste ale reprezentanților guvernului. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele