Koblik: Ce trebuie făcut cu MIFID II: rupeți-l în bucăți!

Uniunea piețelor de capital, un ideal prea îndepărtat

43
11 minute de lectură

Viitorul nostru financiar depinde și de abilitatea cu care știm să ne plasăm banii. Modelul occidental de viață, în căutarea confortului și a bunăstării, presupune nu doar atenție la cheltuiala veniturilor, ci și plasarea lor cu un câștig. Devastatoarea criză care a debutat în urmă cu exact 11 ani, cu prăbușirea colosului financiar Lehman Brothers, a inhibat capacitatea băncilor de a livra dobânzi atractive la depozite. Dar asta este o altă lungă discuție. Plasamentele în acțiunile listate la bursele de valori au compensat însă, dacă au fost inteligent făcute, lipsa de atractivitate a depozitelor bancare, e drept, mai sigure.

Koblik: Este necesară o revizuire
MIFID II a eșuat în încercarea de a susține activitatea piețelor de capital europene și, ca atare, documentul trebuie modificat de urgență, consideră Petr Koblic, președintele Bursei de Valori din Praga și al Federației Europene a Burselor de Valori. „Este foarte dificil să găsești ceva pozitiv în MIFID II. În teorie, MIFID II ar fi trebuit să corecteze unele probleme ale reglementării anterioare, dar în realitate nu a rezolvat mai nimic și a adâncit problemele pieței financiare: a dus la o transparență mai mică, a creat fragmentare a pieței, a redus accesul la cercetarea economică, a sufocat cu suprareglementări brokerii de retail. De asemenea, a creat probleme în ce privește serviciile pentru piața de retail. De aceea este absolut necesară o revizuire masivă, majoră a MIFID II, poate chiar reintroducerea unor prevederi șterse din actuala directivă. Cred că multe dintre reglementările directivei au alunecat într-o direcție total greșită. ■

Bursele de valori nu sunt însă exclusiv locul unde investesc clienții de retail, adică persoanele fizice. Fondurile mutuale, de pensii și de investiții depind, la rândul lor, de jocul bursier. Piața românească de capital nu a reușit să se dezvolte nici măcar la nivelul celor din regiunea central- și est-europeană, realitate demonstrată chiar de statistici. Capitalizarea bursieră a Bucureștiului este de doar 9% din produsul intern brut (PIB), mult sub cea poloneză, unde valoarea de piață a companiilor listate la Varșovia depășea 28% din PIB în 2018. Nici comparația cu Ungaria sau cu Bulgaria nu avantajează: capitalizarea bursieră a pieței din Sofia a fost de 24,8%, e drept, dintr-un PIB mai mic, iar la Budapesta, bursa cântărește cât 19% din PIB. Este adevărat însă că bursa de la București și-a dublat practic, în ultimii 11 ani, capitalizarea de piață, dar asta datorită unor listări impuse chiar de acordul de finanțare semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială și Comisia Europeană. Din păcate, după reușita listare Romgaz sau Electrica, alte listări duale, atât la București, cât și la Londra, mult-așteptata sosire la Bursă a Hidroelectricii se amână sine die și, odată cu asta, se consumă și speranțele ca piața bursieră românească să iasă din stadiul embrionar de piață de frontieră.

Dar bursa nu este doar un spațiu de manevră pentru investitori, este și o oportunitate imensă de dezvoltare a afacerilor companiilor. Din păcate, și aici piața românească de capital este săracă, deoarece multe dintre firmele noastre au capital mic sau chiar negativ, situație descrisă impecabil de lucrarea coordonată de viceguvernatorul Florin Georgescu, „Capitalul în România postcomunistă”.

Un proiect prea ambițios

Parcă pentru a compensa blocajul pieței bursiere românești, autoritățile europene au creat proiectul unei piețe de capital unice în Uniunea Europeană. Un proiect ambițios, care are însă nevoie de multe, infinite schimbări și de un efort de coordonare uriaș. Până atunci însă, liderii burselor din regiune suspectează că reglementările stufoase anulează ambiția de unire a piețelor. În cauză este chiar directiva MIFID II, un imens colaj de reglementări post-criză, care urmărea ca afacerile să devină transparente, crearea unui spațiu de manevră egal pentru toți actorii pieței financiare, impulsionarea listării la burse a companiilor de dimensiuni mai mici, protejarea investitorilor și corectarea imperfecțiunilor din reglementările anterioare.

Va fi oare posibilă o rapidă integrare a piețelor de capital naționale într-una singură? Petr Koblic, președintele Bursei de Valori din Praga și al Federației Europene a Burselor de Valori, este sceptic.

Kubricky: „Ar fi ideal să ai o piață care lucrează cu o monedă unică”
Bursa din Bratislava este avantajată de faptul că tranzacțiile se derulează în euro, așa încât investitorii, mai ales cei instituționali, nu simt apăsarea riscului valutar, consideră Peter Kubricky, președintele Bursei de Valori din Bratislava. „Este cel mai ușor să investești într-o piață în care nu trebuie să te obsedeze evoluția cursului de schimb. Investitorii uită aici de îngrijorarea că ar putea să-și piardă banii într-o tranzacție bursieră din cauza diferențelor de curs valutar”, spune Kubricky. Ca atare, proiectul ambițios al uniunii piețelor de capital din UE poate fi realizat mai simplu în condițiile unei monede unice, consideră președintele Bursei din Bratislava. „Este ideal să construiești o uniune a piețelor de capital atunci când toată lumea tranzacționează în aceeași monedă, mai degrabă decât în cazul în care bursele care se unesc lucrează cu diverse monede naționale. Ar fi deci ideal să ai o piață care lucrează cu o monedă unică. Și poți observa asta în piața americană. Acolo, investitorii din statele din sudul SUA plasează banii la New York sau la Chicago. În Europa, ar putea fi o mare problemă această diversitate de monedă. Este dificil să calculezi în zloți, în forinți sau în lei evoluțiile plasamentelor, ar fi mult mai simplu să ai o singură monedă”, a explicat Kubricky pentru Reporter Global. Din păcate, companiile slovace au intrat într-o inerție și, deocamdată, sunt puțin interesate de transformarea într-un lider regional. „În Slovacia, avem multe companii consolidate care se simt foarte confortabil pe bursă, dar cărora le lipsește ambiția de a deveni jucători regionali. Avem multe companii noi, start-up-uri care sunt foarte ambițioase, așa încât lucrurile pot evolua”. În opinia șefului Bursei din Bratislava, Brexit-ul n-ar fi trebuit să existe. „Cred că situația în Marea Britanie este ușor haotică. Nu știm dacă vor avea alegeri anticipate în curând sau nu vor avea. Aș fi mult mai bucuros să rămânem cu Marea Britanie în Uniunea Europeană, dar nu contează ceea ce cred eu”, a adăugat, zâmbind, Kubricky. ■

„Vorbim despre integrarea a 27 de piețe financiare europene, dar cum rămâne cu celelalte 273 de platforme pe care le-au creat prin MIFID II? Noi considerăm că este inegal tratamentul dintre bursele tradiționale și aceste platforme de tranzacționare, care nu sunt supuse acelorași reglementări, care profită de existența unor portițe de scăpare. Este în mod clar un curs negativ după MIFID II. Avem mai puțină transparență, mai multă opacitate, o piață mai fragmentată a companiilor valoroase europene și, în același timp, MIFID II nu a ajutat piața în termenii companiilor mici și mijlocii, ceea ce a fost, probabil, intenția din spatele directivei. Noi trebuie să ne conformăm la toate nivelurile. MIFID II este un eșec, ar trebui să corecteze unele dintre erorile MIFID I, dar, în realitate, a complicat lucrurile. Dacă m-ar întreba cineva ce trebuie făcut cu MIFID II, aș spune: rupeți-l în bucăți!”, a precizat Kublic la Forumul Economic de la Krynica.

Nici dinspre Bursa din Varșovia, perspectiva nu este favorabilă în chestiunea reglementărilor stufoase, pe alocuri inutile și, mai ales, a unificării piețelor.

„Văd, de asemenea, o diferență între ce și-a propus MIFID II, care nu a fost altceva decât un plan de fortificare a pieței financiare, care a fost foarte ambițios, și rezultatul, care este mai multă fragmentare, suprareglementare și crearea unor inegalități între actorii pieței. Cel mai bun exemplu în acest sens este faptul că volumele cele mai mari de tranzacționare se derulează pe platformele care nu sunt supravegheate de autoritățile naționale”, spune Jacek Fotek, vicepreședintele Bursei de Valori din Varșovia, la panelul „Integrarea piețelor de capital din regiunea central- și est-europeană” de la Krynica.

Fotek: există sinergie în piețele din regiune
Cea mai puternică piață de capital din regiunea central- și est-europeană este în Varșovia, dar acolo terenul a fost propice pentru evoluție, deoarece și startul a fost mai rapid. „Credem că sunt oportunități și există sinergie în piețele din regiune. Am putea oferi niște soluții de tehnologie, de analiză a datelor de piață, și urmărim creșterea cooperării cu piețele de capital din regiune. În acest moment, Bursa de Valori din Varșovia are două piețe: una de capital și alta o bursă de mărfuri, de fapt o piață a energiei. Ambele fac parte din Grupul Bursei de Valori din Varșovia și acesta este un model care asigură o soliditate a afacerii, o diversificare relativă, ceea ce este un avantaj în stabilizarea veniturilor, pentru că aceste două burse sunt corelate negativ. Când una crește, alta poate scădea. În paralel, implementăm strategia europeană la Bursa de Valori din Varșovia, vom înainta pe terenul diversificării, separat de produsele clasice vom dezvolta suportul tehnologic, vom diversifica produsele interne și cele din bursa de mărfuri. Noi credem că astfel vom livra investitorilor opțiuni diversificate, vom avea o piață complexă”, spune Jacek Fotek, vicepreședintele Bursei de Valori din Varșovia. ■

Regiunea își face index: CEEplus

Dacă uniunea europeană a piețelor de capital este un vis relativ îndepărtat, bursele din regiune au făcut un pas de colaborare. Tot la Forumul Economic de la Krynica, șefii burselor din regiune au anunțat intenția de a crea un nou indice al acțiunilor listate la bursele din regiune. Indicele, care se va numi CEEplus, va include 100 de acțiuni listate la bursele din Varșovia, Praga, Bratislava, Budapesta, București și la cele din Croația și Slovenia. Vor fi incluse în index acțiunile companiilor care au un volum zilnic de tranzacționare ce atinge cel puțin suma de 90.000 de euro, a declarat Richárd Végh, președintele Bursei de Valori din Budapesta. Noul indice va întări cooperarea între bursele din regiune și va permite accesul investitorilor la acțiunile listate.

Aveți companii care au o vocație regională, ca MOL, OTP Bank. Care sunt tendințele de extindere regională?

„În acest moment, regiunea noastră are cel mai rapid ritm de dezvoltare din întreaga Europă și cred că avem potențialul de a ajunge din urmă economiile avansate din UE. Cred că este o perioadă optimă pentru a investi în viitorul nostru. Pentru asta, cred că este o nevoie de coordonare între statele din regiune, pe mai multe paliere, atât la nivel politic, cât și la cel al politicilor economice sau la cel al piețelor de capital”, a declarat Richárd Végh pentru Reporter Global. „Noi, la bursă, ne concentrăm asupra manierei în care dezvoltăm piața de capital locală, astfel încât să oferim instrumente financiare pentru companiile locale. La Bursa de Valori din Budapesta, sunt listate unele companii care au deja un profil de companii multinaționale, care au activități și subsidiare în multe state din regiune. Cred că acesta este un model ideal, când o companie își extinde activitatea de afaceri peste graniță și devine un jucător internațional important”, a adăugat președintele Bursei din Budapesta. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele