În celebrul film de comedie american „Meet the Fockers”, la un moment dat viitorul socru interpretat de Robert De Niro cerea serviciului de informații la care lucrase ani de zile „să îl verifice” pe potențialul ginere Ben Stiller. Nu știu dacă personajul lui De Niro avea certificat de „clearance”, dar tipul său de demers corespundea cu felul în care un asemenea statut funcționează: îți dă posibilitatea accesului la unele informații altminteri confidențiale.

În Statele Unite – dar și în Canada și Marea Britanie – există o industrie a „clearance”-ului. Cei care-l dețin sunt oameni în care statul are încredere pentru a le împărtăși anumite informații. Sunt cei din administrație sau servicii, desigur, dar și cei ce au lucrat în servicii sau cei ce au lucrat sau lucrează pentru servicii; de exemplu, vestitul Edward Snowden, care fusese angajat de un contractor al Agenției Naționale de Securitate.

Se spune că în zona Washingtonului, un posesor de „clearance” câștigă cam cu 10% mai mult decât colegul de pe aceeași poziție care nu are certificatul. Ceea ce în fapt este o acceptare, transparentă în felul ei, că din informații se pot face comerț și, implicit, bani. Dacă vreți, se poate spune că românii au cunoscut și ei acest tip de certificare atunci când americanii au introdus și aici vestitul certificat ORNISS, când cu accederea României în NATO.

Termenul a (re)ajuns în atenția publică săptămâna trecută, când președintele american Donald Trump i-a retras „clearance”-ul fostului șef al CIA John Brennan. La un asemenea nivel, este un gest fără precedent. Pe baza punții create de „clearance”, un fost șef din serviciile de informații, un fost ministru sau un fost șef de agenție guvernamentală puteau fi consultați de deținătorii din prezent ai funcțiilor respective. Brennan este astfel scos din această ecuație, devenind primul fost director al CIA ajuns în această postură.

Pe de altă parte, în cazul lui Brennan, retragerea certificatului este semnificativă din punct de vedere politic, dar nu are urmări practice majore. Cota lui Brennan nu va scădea, el nu va fi afectat financiar cum ar fi fost afectat cineva care se bazează pe certificat și îl trece – cum s-a mai întâlnit – până și în profilul său de pe LinkedIn. De asemenea, John Brennan nu s-a folosit de „clearance” pentru a cere vreo informație. O asemenea solicitare se face, potrivit regulilor, cu justificare, și el e conștient că actuala conducere a CIA, numită de noua administrație, nu i-ar fi aprobat-o în veci.

Acuzații și contraacuzații

„Minciunile domnului Brennan și conduita sa recentă caracterizată prin comentarii din ce în ce mai frenetice sunt complet incompatibile cu accesul la cele mai bine păzite locuri și documente secrete ale națiunii, ținta supremă a adversarilor noștri care caută să provoace dezbinare și haos”, a spus Casa Albă în anunțul privind retragerea certificatului pe securitate al fostului șef al CIA. Referirea la „locuri” e făcută pentru că un „clearance” asigură, gradual, în funcție de nivelul aprobat, și accesul în unele facilități secrete.

De cealaltă parte, John Brennan a spus că nu e impresionat de decizia președintelui Trump și că dacă acesta crede că o astfel de acțiune îl face să tacă, se înșală.

„Am văzut tipul acesta de comportament și acțiune la tiranii și autocrații din străinătate în timpul carierei mele la CIA”, spus el. „N-aș fi crezut vreodată că îl voi întâlni și aici, în Statele Unite. De aceea, cred că americanii chiar trebuie să evalueze ce se întâmplă acum cu guvernarea noastră, cât de anormale, iresponsabile și periculoase sunt astfel de acțiuni”, a comentat Brennan într-un interviu pentru MSNBC.

John Brennan și-a început cariera de top în timpul administrației George W. Bush, apoi a devenit consilierul pe securitate internă al lui Barack Obama și ulterior șeful CIA. După preluarea mandatului de către Donald Trump, Brennan a devenit un critic acerb al noului președinte. El susține, ca și alți adversari ai liderului american, că Rusia a intervenit în campania electorală din 2016 de partea lui Donald Trump. Acuzația e investigată în prezent de consilierul special Robert Mueller, care a extins cercetările și în legătură cu o posibilă încercare a lui Trump de a obstrucționa justiția. Trump a calificat ancheta lui Mueller drept o „vânătoare de vrăjitoare”.

Săptămâna trecută, în semn de solidaritate cu Brennan, comandantul William McRaven, cel care a coordonat raidul din 2011 din Pakistan care a dus la uciderea liderului al-Qaeda Osama bin Laden, i-a cerut public lui Donald Trump să îi retragă și lui certificatul de acces la informații confidențiale.

Clienți pe lista de așteptare

Casa Albă a enumerat însă și alți foști lideri din comunitatea de informații americană care, de când cu ancheta privind implicarea Rusiei, și-au pierdut mai întâi slujbele și riscă acum să își piardă și certificatele de securitate. Cu toții însă au criticat vehement acțiunile lui Donald Trump și stilul său prezidențial. Astfel, înainte de a fi dat afară, James Clapper Jr., fostul director al National Intelligence, a activat sub trei administrații: George Bush senior, George Bush junior și Barack Obama. El a publicat o carte în care a comentat că „am ales ca președinte al Statelor Unite pe cineva ale cărui instincte primare sunt să distorsioneze adevărul în favoarea sa și a familiei sale, să facă profit financiar pentru sine și familie și, făcând astfel, să degradeze valorile pentru care a luptat țara aceasta”. Despre el, președintele Trump a scris pe Twitter că este o „mașină de minciuni” care lucrează în prezent pentru „Fake News CNN”.

Cazul lui Michael Hayden este asemănător în multe privințe cu cel al lui Clapper. Fost șef al CIA și al Agenției Naționale de Securitate sub președinții Bush și Clinton, Hayden a scris și el o carte, intitulată „Asaltul împotriva Informațiilor: Securitatea națională americană în epoca minciunilor”. El a comparat pe Twitter politicile lui Trump cu cele ale Germaniei naziste.

În atenția lui Trump este și James Comey, fostul șef al FBI de până în mai anul trecut. După ce a fost concediat, Comey a depus o mărturie în care a sugerat că Trump l-ar fi rugat să renunțe la o investigație care-l privea pe Michael Flynn, fostul consilier pe securitate al lui Donald Trump. Pe baza mărturiei lui, investigația privind implicarea Rusiei în alegerile americane a fost extinsă și asupra președintelui Trump.

În martie, Andrew McCabe, adjunctul lui Comey la FBI, a fost și el dat afară, spre satisfacția lui Trump, care a scris pe Twitter că McCabe știa de „toată minciuna și corupția de la vârful FBI”. Odată cu slujba, McCabe a pierdut și multe beneficii legate de pensionarea normală care ar fi urmat la scurt timp. El a fost concediat după ce a autorizat doi agenți FBI să vorbească despre investigația privind spargerea contului de e-mail al fostei candidate la președinție Hillary Clinton. Mărturia sa privind interferența rusească concordă cu cea a fostului său șef James Comey.

Lista lui Trump

Casa Albă a spus că ia în considerare retragerea certificatului și în cazul altor persoane din sistemul de informații sau din ministerul de Justiție. Toți sunt implicați în lămurirea legăturilor dintre Rusia și anturajul lui Donald Trump, de dinainte și de după alegeri:

• Fostul director FBI James Comey
• Fostul director al National Intelligence James Clapper
• Fostul director al Agenției Naționale de Securitate Michael Hayden
• Fostul director adjunct al FBI Andrew McCabe
• Fosta consilieră pe probleme de securitate națională Susan Rice
• Fostul procuror FBI Lisa Page
• Fostul ministru adjunct al Justiției Sally Yates
• Fostul agent FBI de contrainformații Peter Strzok
• Bruce Ohr, suspendat din funcție, dar aflat încă în structura ministerului de Justiție