DOSARUL Colectiv a ajuns la final – cronica unui dezastru fără vinovați declarați

64
13 minute de lectură
Foto: Agerpres

Să revedem cu ochii minții și cu ajutorul internetului, Concertul de Crăciun de acum șase ani de la Ateneu. Pe scenă un pianist tânăr, Alexandru Penescu. În sală răsuna concertul Concertul de pian nr. 21 al lui  Wolfgang Amadeus Mozart. Memoria afectivă a iubitorilor filmului de artă îl reține ca fiind Concertul Elvira Madigan. Astăzi Alexandru Penescu nu mai poate cânta, a fost la Colectiv în noaptea tragediei. Păstrează o detașare calmă, o tristețe blândă și, mai ales o privire deschisă spre viitor. El respinge surâzând ipoteza unui comentariu pe marginea procesului celor trimiși în instanță după tragedie. Îl preocupă schimbările în bine și-l îngrijorează inerția.

 ” Cei care au învățat cel mai mult și care s-au schimbat radical sunt cei care au trecut prin această tragedie. La modul general, consider că s-au schimbat unele lucruri la nivelul unui număr restrâns de oameni, dar nu la nivelul majorității. Dacă o tragedie de felul acesta ar fi schimbat anumite mentalități și abordări, cu 180 de grade sau chiar cu mai puțin, cred că ar fi fost suficient timp să se vadă ceva concret până acum. Dar, din păcate, trecând peste șocul inițial, când o serie de cluburi care nu aveau autorizație s-au închis, cred că sunt foarte multe lucruri care ar fi trebuit să se schimbe în bine și nu s-au schimbat.

Eu cred că într-o societate – să nu spun ideală, dar mult mai aproape de normalitate – s-ar fi ținut cont mult mai mult de anumite avertismente trase după tragedia de la Colectiv. Anumite localuri sau instituții funcționează în continuare fără a avea autorizații de securitate în caz de incendiu, condițiile în multe spitale sunt foarte precare și, chiar dacă unii oameni și-au învățat lecția, din păcate nu e vorba de un număr suficient de mare, încât să poată produce schimbări în bine la nivelul întregii societăți. E suficient să amintesc simbolistica faptului că unele extinctoare din clădirea în care se judecă dosarul Colectiv sunt expirate…

Altfel spus, unii și-au învățat lecția pe pielea lor – la propriu -, iar foarte puțini au învățat-o pe pielea altora. Cei mai mulți, însă, mai au mult de învățat, și sper din suflet să o facă, pentru că astfel de tragedii să nu se repete.”, ne-a declarat Alexandru zâmbind.

Dar Dosarul Colectiv, în care sunt judecați pentru fapte de vătămare corporală gravă, abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, uzurpare de calități oficiale patronii clubului Colectiv, patronii firmei care a livrat artificiile ce au aprins buretele, pompierii care trebuiau să verifice incinta și funcționarii și primarul care au dat avizele de funcționare .a ajuns la final.

Un judecător de la Tribunalul București a stabilit că va anunța în 9 decembrie prima decizie din acest dosar, care nu va fi una definitivă. Instanța de judecată a ascultat luni ultimele concluzii finale din acest dosar, privindu-i pe pompierii George Matei și Antonina Radu, cei care aveau în grijă incinta Platformei Pionierul și implicit pe cea a acestui club.Anterior termenului de luni, instanța a ascultat, la alte două termene, concluziile celorlalte persoane judecate în acest caz.

În sală au vorbit pe rând procurorii, cel de la Parchetul Curții Supreme și cel al Direcției Anticorupție, și apoi fiecare dintre apărătorii părților civile, ale celor judecați, iar la final, chiar inculpații, care s-au arătat nevinovați.

Ce a surprins este că la final de proces, după prezentarea în detaliu a tuturor probelor, după audierea martorilor acuzării și apărării, după recitirea unor interceptări elocvente, toți cei judecați s-au declarat nevinovați, iar unii, chiar surprinși de faptul că au fost trimiși în judecată pentru unele acuzații.

Dacă am judeca după cele declarate de cei trimiși în judecată, ar trebui să credem că moartea a 64 de tineri în incendiu, dar și după acesta, nu are vinovați sau că procurorii nu au tras la răspundere penală pe cine trebuie.

Foto: Bogdan Cristel

„Nu am greșit cu nimic”

Cristian Popescu Piedone, fostul edil al sectorului 4, Daniela Niță, patroana firmei de artificii, artificierul Marian Moise, dar și ceilalți inculpați judecați în acest dosar și-au menținut punctul de vedere înclusiv în ultimul cuvânt acordat de judecător.

Toți s-au arătat nevinovați și au susținut că au procedat corect în raport cu legislația existentă la acea vreme.

„În educația pe care am primit-o, am învățat să spun adevărul, să nu mint și să recunosc unde am greșit. Am spus adevărul și nu am ce să recunosc, pentru că în situația de față nu am greșit cu nimic.

Dacă în seara aceea în club erau și copiii mei, la fel v-aș fi spus, că nu am greșit. Dacă cineva mă consideră vinovat, să îi considere și pe cei peste 300 de primari care au semnat la fel ca mine”, a spus fostul primar al sectorului 4 în fața magistratului de la Tribunalul București.

Neglijența vecină cu intenția versus Vidul Legislativ

Două curente s-au format pe parcursul judecării la foc automat a acestui dosar.

Unul, venit din sfera acuzării, respectiv a vinovăției neintenționate, iar celălalt, din partea celor judecați, respectiv existența unui vid legislativ pentru care ei nu se fac vinovați.

În perioada concluziilor finale de la ultimele termene de judecată, procurorii i-au acuzat pe patronii clubului Colectiv, Paul Gancea, Costin Mincu și Alin Anastasescu, de „neglijență vecină cu intenția” și au explicat că lipsa acută de investiție pentru sisteme de stingere a incendiilor într-un club în care se încerca aducerea a cât mai multe persoane pentru a produce un profit maxim nu poate fi scuzată.

Aceeași neglijență „vecină cu intenția” le-a fost atribuită și celorlalți judecați, respectiv patronilor firmei de artificii Golden Firework Idea, care au livrat produse dintr-o clasă ce nu ar fi putut fi folosită în spațiu interior, funcționarilor Primăriei Sectorului 4 și fostului edil Cristian Popescu Piedone, foștilor pompieri care au mers la club, dar nu au luat măsurile prevăzute de lege, și chiar și artificierilor care au decis să monteze artificii direcționate spre buretele de pe stâlpi, în loc să folosească orice alt unghi de direcție pentru scântei.

Dinspre apărare a venit un alt curent, cel al existenței unui vid legislativ, care ar scuza, în optica celor judecați, pe funcționari, respectiv pe funcționarii și pe fostul edil de la Primăria Sectorului 4, pe foștii angajați ai ISU și chiar pe patronii clubului, care spun că ar fi respectat legea inclusiv dacă era altfel.

Cronica unui an de judecată cu termene săptămânale

La începutul acestui an, dosarul Colectiv a intrat în linie dreaptă, după ce judecătorul de cameră preliminară a stabilit că judecata cazului poate începe efectiv.

După începerea efectivă a judecății, magistratul de caz, judecătorul Mihai Bălănescu, a stabilit, în luna mai, reunirea celor patru dosare trimise la momente diferite în judecată, dar toate având ca obiect persoane acuzate pentru tragedia din clubul Colectiv.

Astfel, din 15 mai s-a judecat conexat dosarul patronilor (Colectiv și ai firmei de artificii – n.r.), cel al funcționarilor și al fostului edil din sectorul 4, al artificierului rănit și cel al celor doi pompieri.

S-au acordat termene săptămânal, de la jumătatea lunii mai și până la finalul acestui proces, pe parcursul cărora au fost audiate sute de părți vătămate, respectiv urmași ai victimelor, martori ai victimelor și victime supraviețuitoare.

Totodată, au fost audiați martorii acuzării, precum foști și actuali șefi ai ISU, ISU București, administratori ai Platformei Pionierul și alții.

La termenele finale, în luna noiembrie au decis să dea declarații și unii dintre inculpați. Astfel, au vorbit în fața judecătorului de caz fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, patroana firmei de artificii, Daniela Niță, și unul dintre artificieri, cel rănit.

Aceștia au detaliat faptele așa cum s-au petrecut din punctul lor de vedere, iar în dese rânduri judecătorul i-a mustrat și dojenit pentru felul în care au procedat în unele momente.

Foto: Agerpres

Faza pe pedepse

După maratonul audierilor și prezentării de probe, anchetatorii, dar și unii avocați ai părților civile au cerut ca instanța să stabilească pedepse grele pentru toți cei judecați.

„Aveți în vedere că după fiecare control efectuat, ofițerii ISU erau obligați de legislația existentă să întocmească rapoarte și să sesizeze superiorii în caz de incidențe, pentru a primi ordine ulterioare”, a arătat procurorul DNA care a cerut o pedeapsă orientată spre maximum posibil pentru faptele lor, respectiv de 15 ani de închisoare cu executare.

Legat de cei doi foști angajați ISU, unul dintre avocații victimelor a spus revoltat în fața instanței: „Așa cum am văzut din piesele dosarului, erau în stare să închidă ochii pentru o cafea și o apă minerală în momentele în care mergeau la club. Cerem condamnarea acestora așa cum a cerut procurorul”.

În cazul fostului primar Cristian Popescu Piedone și al altor angajate ale Primăriei Sectorului 4 – acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, respectiv complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, procurorii au cerut de asemenea pedepse îndreptate spre maximum. Potrivit Codului Penal, pedeapsa pentru aceste fapte este de la 3 la 15 ani.

Procurorii au cerut pedepse de câte 12 ani de închisoare pentru cei trei patroni ai clubului, fapta acestora fiind cea de ucidere din culpă în formă agravată, și 14 ani de încarcerare pentru Daniela Niță, patroana firmei Golden Fireworks Idea. Aceasta din urmă este mai mare pentru că, pe lângă ucidere din culpă, ea este acuzată și de distrugere de probe.

Pentru cei doi artificieri, cei care au montat efectiv artificiile și le-au aprins, procurorii au cerut o pedeapsă fixă de 12 ani de închisoare cu executare.

Starea victimelor din dosarul Colectiv

Audierea sutelor de victime supraviețuitoare dezastrului din club a scos la lumină tot atâtea drame.

Discuțiile scurte, de câte aproximativ cinci minute cu judecătorul de caz, au relevat probleme majore de sănătate cu care se confruntă și în ziua de azi tineri arși de buretele care se prelingea topit din tavan.

Au fost dese momentele în care, pe măsura rememorării acelor momente, victimele izbucneau în plâns la pupitrul martorilor.

Astfel, foarte mulți dintre aceștia s-au văitat de apariția unor probleme de sănătate, de disconfortul operațiilor de reconstrucție, de imposibilitatea de a mai folosi unele părți ale corpului, în mare parte a mâinilor sau doar a unor degete, dar și probleme de ordin psihologic, precum captarea unor stări de anxietate agresive.

S-au spus și povești cu final nefericit, care au înmărmurit judecătorul, atunci când vine vorba de natura umană.

O victimă, un bărbat, a povestit cum a fost abandonat de iubita sa imediat după tragedie. El a povestit cum femeia l-a dat afară din casa pe care o împărțeau până la acel moment, dar care, spre ghinionul său, era a ei.

„Nu sunt bine psihic. Am episoade de stres. Nu dorm bine. Am episoade de pierdere gravă a memoriei. Mă trezesc în alte camere decât în cele în care știu că eram înainte de somn. Nu îmi mai amintesc telefoanele și discuțiile pe care le am.”

„Fosta mea iubită m-a dat afară după tragedie. Oarecum, nu putea sta după fundul meu, ca să spun așa. Nu mi-a reproșat asta în mod direct.”

Dar despre asta a fost vorba, în definitiv. „Nu era genul de om care să aibă grijă de cineva. A trebuit să plec din locuința ei pentru că acolo eram mutat. Am pierdut și locul de muncă. Mi-a fost încetat contractul de muncă”, a mărturisit omul cu ochii în lacrimi, la unul dintre termenele de judecată.

Drama acestuia a impresionat judecătorul, care a simțit la acel moment nevoia de a-i oferi în timpul ședinței de judecată câteva sfaturi juridice pe care să le urmeze, legat de problemele sale. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele