Eclipsă economică de Noul An Lunar

14
9 minute de lectură

În 2019, un raport realizat pentru ONU estima că următoarea pandemie ar putea duce la pierderi de 3 trilioane de dolari, aproximativ 5 procente din economia globală, cu efecte agravante, mai cu seamă în rândul economiilor în curs de dezvoltare. Restrângerea contaminării este dificilă, problematică și necesită multe investiții.

Foto: Getty Images / Guliver

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat la Beijing că este încrezător în capacitatea Chinei de a controla și combate răspândirea coronavirusului, în ciuda perioadei sale de incubație, de peste șapte zile, care favorizează contagiunea.

Într-adevăr, dacă există vreun stat care să fie câtuși de pregătit pentru gestionarea unei asemenea eventualități, acela nu poate fi decât statul chinez, care își permite să construiască în șase zile un spital în Wuhan – focarul principal al infectării cu noul tip de coronavirus, care provine de la lilieci – sau să modernizeze rapid spitalul din Beijing, ce fusese ridicat în timpul epidemiei SARS din 2003 (când China reprezenta doar 9% din economia mondială în termeni ajustați de paritate a puterii de cumpărare (PPP), față de 19% din prezent).

Contaminarea piețelor

Orice epidemie are însă un impact asupra piețelor de capital, iar aversiunea față de risc a investitorilor se traduce inevitabil în scăderi ale indicilor bursieri. Prelungirea Anului Nou Lunar, celebrat fără evenimente publice, a dus la închiderea piețelor nu numai din China, ci și din Hong Kong, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore și Australia (locuri unde, de asemenea, au fost înregistrate cazuri confirmate de coronavirus).

Indicele global al piețelor emergente MSCI a coborât cu 7%, iar indicii bursieri din Marea Britanie, Franța și Germania au coborât cu peste 2%, ca și piețele paneuropene. Pe Wall Street, impactul a fost oarecum mai limitat: indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 1,43%, S&P 500 1,40%, iar Nasdaq Composite 1,71%, în timp ce indicele dolarului a urcat cu 0,1%.

Stocuri mari de petrol

Pentru prima dată în ultimele trei luni, cotațiile petrolului au coborât sub 6o de dolari pe baril, în condițiile în care compania de stat a Chinei, CNPC, deține rezerve de 3,7 miliarde de barili. De la începutul epidemiei, a fost afectat sectorul de transport, cu o reducere a fluxului de pasageri, datorată și măsurilor luate de guvern, care se reflectă și într-o reducere a cererii de combustibil.

Sâmbătă, în prima zi a Noului An Lunar, numărul călătoriilor la nivel agregat din China a înregistrat o scădere de 28,8% față de anul trecut. Prin urmare, este afectată și economia din Singapore, unde turiștii sunt în cea mai mare proporție cetățenii chinezi, astfel încât guvernul local este nevoit să ia în calcul scenariul unei crize precum cea din 2003, când epidemia SARS a avut grave consecințe economice. Tot atunci, sectorul chinez al serviciilor reprezenta 42% din PIB, față de 54% în prezent, ceea ce înseamnă că impactul va fi mai mare.

Banii fug spre monedele de refugiu

La minime neatinse de mai multe luni au coborât și randamentele titlurilor de Trezorerie americane, precum și randamentul obligațiunilor germane pe termen de 10 ani, reper pentru zona euro. Yuanul chinezesc s-a depreciat în favoarea yenului japonez, în mod tradițional monedă de rezervă, în timp ce monede, precum dolarul australian, care depind de prețurile resurselor naturale, au scăzut de asemenea. În schimb, prețul aurului a câștigat aproximativ 28 de dolari per uncie, iar tendința favorabilă metalelor prețioase ca active de refugiu ar putea crește în continuare.

„Investitorii au reacționat cvasiautomat, vânzând active precum acțiunile, în special cele din sectorul cazinourilor care au prezență în Macao, ale liniilor aeriene și companiilor de turism, dar vor intra probabil curând din faza de corecție într-o fază de așteptare (wait-and-see), cu o anume volatilitate, bineînțeles normală, pentru o perioadă emoțională. De acolo va urma, probabil, un punct critic: în funcție de probabilitatea de a ține sub control răspândirea virusului, investitorii ar răsufla ușurați sau, dacă se activează celălalt scenariu, ar putea urma o secvență nouă, și mai accentuată, de „fugă” de pe burse și retragere înspre zone percepute a fi relativ mai sigure. Cred că e prea riscant acum să facem prognoze asupra direcției viitoare, când nici măcar specialiștii nu știu ce se va întâmpla. Estimarea mea ar fi că săptămâna aceasta vom avea o idee relativ clară despre importanța acestui virus și dacă piețele vor putea să îl treacă cu vederea sau nu. În prezent, traderii din România nu par foarte afectați de scena internațională, deși BET coboară cu 0,8% la ora 13, o reacție mai slabă, sub jumătate din ce vedem în bursa germană”, consideră Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

România, afectată prin ricoșeu

Foto: Getty Images / Guliver

China este al optulea partener comercial al României. Importurile României au ajuns la valoarea de 4,870 miliarde dolari, înregistrând o creștere de 24,3% pe an, în timp ce exporturile către China – cea de-a 20-a țară ca destinație pentru exporturile românești – au ajuns la 830,1 milioane de dolari. Potrivit Departamentului de Comerț Exterior al României, volumul comerțului dintre România și China, în 11 luni din 2018, a fost de 5,7 miliarde de dolari. Dacă se ia în calcul și volumul comerțului dintre cele două țări și pentru luna decembrie a anului trecut, reiese că valoarea acestuia ar depăși 6 miliarde de dolari.

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice, consideră, de asemenea, că România nu va fi radical afectată de epidemia din China, chiar dacă aceasta afectează fluxurile economice la nivel mondial, „în primul rând fluxurile de active imateriale”, cum ar fi serviciile.

„Sigur, economia României este o componentă organică a economiei europene și evident că va fi afectată, dar nu mai mult decât media Uniunii Europene în ansamblu. Probabil că impactul care va fi asupra relațiilor economice în sens larg ale României nu va fi de anvergura cea mai mare. Și în România e o importantă comunitate de chinezi, care s-ar fi dus acasă de sărbătoarea Anului Chinezesc. Majoritatea agențiilor noastre turistice avea pachete turistice vândute pe acea relație și vor apărea costurile aferente anulării, deci vor fi efecte”, apreciază Miron.

„România nu poate să scape de un asemenea eveniment cu impact global, chiar dacă influența directă, venind din China către România, este limitată. Noi avem, de exemplu, cea mai puternică relație comercială cu Germania și economia germană depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă pe piața chineză, astfel încât, indirect, prin Germania, probabil că vom simți și noi un impact negativ. Problema noastră este că un asemenea impact negativ vine deja pe o tendință de scădere a producției industriale, care se prelungește de mai multe luni, și, în aceste condiții, orice bobârnac de acest fel poate să agraveze foarte repede lucrurile în 2020. Avem, din păcate, vulnerabilități atât în ceea ce privește deficitul, în primul rând bugetul public și modul de finanțare a acestuia, deficitul extern și modul de finanțare a acestuia, astfel că s-ar putea să se agraveze lucrurile”, subliniază economistul Aurelian Dochia.

Dragonul chinezesc, sub umbra liliacului

Analistul-șef al Danske Bank, Allen von Mehren, a declarat că economia chineză ar putea înregistra o lovitură pe termen scurt și o posibilă reducere a PIB cu un punct procentual în prima jumătate a anului 2020, declarându-se însă rezervat la posibilitatea de a lua ca reper cele trei-patru luni în care fusese scăpată de sub control epidemia SARS.

BlueDot a anticipat epidemia

În mod frapant, un algoritm de inteligență artificială al platformei canadiene BlueDot, care urmărește știrile și zvonurile legate de îmbolnăviri suspecte și de maladii ale plantelor și animalelor (cum ar fi liliecii), a anticipat epidemia înainte ca autoritățile chineze să divulge existența epidemiei, transmițând un avertisment încă de pe 31 decembrie, cu o săptămână înainte de anunțul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății, conform publicației Wired. Bazându-se pe datele sistemului de tichete din transportul aerian, algoritmul a prefigurat că, din Wuhan, virusul va ajunge mai întâi la Bangkok, Seul, Taipei și Tokyo.

Deloc întâmplător, BlueDot fusese lansat de doctorul canadian Kamran Khan, specializat în boli infecțioase, ca răspuns la incapacitatea de reacție și transparență a autorităților chineze în momentul crizei SARS. De data aceasta cel puțin, China nu a ascuns problema timp de luni întregi. Ba chiar unii ar putea spune că, de data aceasta, ia măsuri poate prea radicale – de amânare a începerii noului semestru școlar și de punere în carantină a 35 de milioane de locuitori – pentru un virus care nu a afectat decât relativ puține persoane, ca număr raportat la populația Chinei. Dar, ca la fiecare molimă, certă nu este decât incertitudinea. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele