Șocuri care pot zgudui economiile lumii: de la Brexit la coronavirus

270
13 minute de lectură

Patru riscuri nefinanciare cu impact potențial major asupra economiei globale în 2020

Foto: Getty Images / Guliver

Pe 20 ianuarie, Fondul Monetar a publicat anticipațiile sale de evoluție a economiei globale (World Economic Outlook). Fondul Monetar notează o tentativă de stabilizare a economiei globale în 2020 și 2021 după încetinirea din 2019. Însă factorii care pot contribui atât la reluarea creșterii economice globale, cât și la decelerarea în continuare a acesteia nu sunt de natură economică.

Factorii neeconomici, care au avut un impact pozitiv în ultimele două luni, sunt reducerea probabilității unui Brexit fără acord și pașii făcuți de Statele Unite și China de decelerare a războiului comercial.

Printre factorii negativi sunt escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran și, un factor mai nou, care nu era anticipat la momentul realizării raportului FMI, izbucnirea epidemiei cu coronavirus (2019-nCoV) în orașul Wuhan din China.

Brexit-ul și incertitidinile lui

Ulterior câștigului în alegerile anticipate din Marea Britanie a aripii favorabile Brexitului, acordul de retragere negociat de către guvernul britanic cu Comisia Europeană a fost aprobat de către parlament. Că urmare, la finalul lunii ianuarie, Marea Britanie nu va mai fi stat membru al Uniunii Europene. Însă pe 3 martie vor începe negocierile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană cu privire la relațiile dintre acestea post Brexit. Negocierile trebuie să se încheie până la finalul anului curent. În cazul în care cele două părți nu vor ajunge la un acord, există riscul că fluxuri comerciale și/sau financiare între Marea Britanie și Uniunea Europeană să fie stopate, deoarece nu vor exista tratatele în baza cărora să fie realizate. Iar cum Londra este un centru financiar global, orice perturbare a fluxurilor financiare din Londra poate avea efecte puternic negative asupra piețelor financiare globale.

Până acum, consecințele economice ale Brexit-ului au fost: deprecierea lirei sterline (de la GBPUSD 1,5 la momentul referendumului până la un minim de GBPUSD 1,2 în august 2019), scăderea prețurilor proprietăților, reducerea investițiilor companiilor, încetinirea creșterii economice (deja, conform anumitor estimări, PIB-ul Marii Britanii este cu 2,5% mai mic decât ar fi fost în cazul în care Marea Britanie nu ar fi dorit să iasă din Uniunea Europeană). De asemenea, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va conduce la ieșirea din sistemul financiar a peste 1000 de miliarde de dolari. Multe instituții financiare își vor muta cel puțin o parte din operațiuni în Europa continentală (în special în Frankfurt și Paris).

În cazul ieșirii fără acord comercial cu Uniunea Europeană, Marea Britanie riscă să intre în recesiune sau chiar în criză financiară (având în vedere că în lipsa unui acord cu Uniunea Europeană, anumite fluxuri financiare bilaterale vor fi înghețate). Mai mult, Irlanda de Nord și Scoția au fost puternic în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. Există riscul organizării în aceste regiuni a unor referendumuri de ieșire din Regatul Unit.

Un prim pas

În ceea ce privește războiul comercial între Statele Unite și China, începând cu iulie 2018, Statele Unite și China și-au impus una alteia taxe pe bunurile importate. Gradual, acest conflict a escaladat prin majorarea atât a taxelor, cât și a bunurilor și serviciilor asupra cărora se aplicau. Pe lângă taxele efective, cele două state au schimbat și amenințări de majorare a acestora sau de extindere și pentru alte bunuri și servicii.

Însă în ianuarie, Statele Unite și China au semnat un acord denumit faza întâi „phase one”, prin care China s-a angajat să majoreze importurile din Statele Unite cu 200 miliarde de dolari și să întărească regulile de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală. Statele Unite s-au angajat la rândul lor să reducă unele din noile taxe impuse produselor chinezești. Casă Albă spune că va mai fi și o fază a două a acordului, însă analiștii sunt sceptici că aceasta se va întâmpla curând.

Consecințele războiului comercial

Foto: Getty Images / Guliver

Statele Unite. Consumatorii din Statele Unite vor fi afectați prin majorarea prețurilor bunurilor importate din China. Această majorarea a prețurilor va constitui un factor de reducere a consumului. Cum aceste bunuri nu vor putea fi produse mai ieftin în Statele Unite, majorarea prețurilor de vânzare va avea un impact negativ și asupra creșterii economice. Deci, decelerare economică în condițiile unor presiuni inflaționiste.

China. Reducerea cererii de export va avea un impact negativ asupra industriei și, în condițiile în care această reducere a cererii externe nu este compensată de o majorare a cererii interne, va avea un efect negativ asupra creșterii economice. Rata de creștere economică a Chinei este deja în decelerare. Ca urmare, orice escaladare a războiului comercial cu Statele Unite va conduce la o decelerare și mai abruptă.

Asupra economiei globale, acest război comercial are capacitatea de a genera un episod puternic de aversiune la risc. De exemplu, pe 5 august, la punctul culminant al conflictului comercial, indicele Dow Jones a scăzut cu peste 700 de puncte, iar în timpul ședinței bursiere a arătat și scăderi de 900 de puncte. Acest episod, în cazul în care sancțiunile de o parte și de altă vor continua, poate genera recesiune în anumite țări, volatilitate a monedelor și ratelor de dobândă și repatrieri ale fluxurilor de capital.

Tensiunile SUA-Iran

În ceea ce privește relația dintre Statele Unite și Iran, pe 3 ianuarie 2020, Statele Unite au întreprins o acțiune militară în Irak, prin care, cu ajutorul unei drone Reaper, a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani, care plănuia atacuri împotriva ambasadei Statelor Unite din Irak. Că urmare a acestei acțiuni, așteptările, materializate în zilele următoare, au fost că Iranul să ia măsuri de răzbunare contra Statelor Unite. Acestea au venit pe 8 ianuarie și s-au materializat în atacuri cu rachete, fără victime, asupra a două baze, unde se aflau și soldați americani, din Irak.

Cum s-au reflectat aceste acțiuni asupra piețelor financiare

Acțiunea militară a Statelor Unite de pe 3 ianuarie a creat în piețele financiare globale o aversiune la risc. Această s-a accentuat odată cu răspunsul Iranului, răspuns care ar fi putut degenera într-un război între Statele Unite și Iran. Însă Statele Unite au de-escaladat situația, iar piețele financiare au revenit, de la aversiune la risc la apetit față de risc.

Aversiunea la risc a fost clasică și s-a manifestat atât prin scăderea cotațiilor acțiunilor listate pe marile burse ale lumii, cât și prin retragerea fluxurilor de bani în monedele de refugiu. Aurul s-a apreciat, petrolul s-a scumpit și bitcoin a profitat de deruta investitorilor.

De ce scad acțiunile?

În cazul unui episod de aversiune la risc, investitorii se retrag din activele considerate riscante, cum sunt acțiunile, și își țin banii în active cât mai lichide (cash, obligațiuni suverane al Statelor Unite, metale prețioase). Această scădere s-a întâmplat la nivel global, având în vederea că un potențial război între Statele Unite și Iran ar avea consecințe economice la nivel global.

Foto: Getty Images / Guliver

Monedele refugiului

Mutarea lichidităților în monede considerate sigure a fost o reacție previzibilă, la rândul ei. Ca urmare, a existat o tendință de apreciere a dolarului american (USD), cea mai mare monedă de rezervă a lumii, dar și a francului elvețian (CHF) și a yenului japonez (JPY).

Creșterea prețului metalelor prețioase și, în special, a prețului aurului este o altă reacție clasică a piețelor financiare în vremuri de panică. Datorită rarității, acestea își păstrează valoarea. Astfel, sunt o foarte bună protecție împotriva inflației și deprecierii monedelor, fenomene care sunt asociate crizelor financiare.

Petrolul, un barometru al crizei din Orientul Mijlociu

Cum Iranul este producător important de petrol, în cazul unui război cu Statele Unite, producția sa de petrol, precum și capacitatea de export a petrolului, ar fi fost serios afectate. Cum și vecinii Iranului sunt producători importanți de petrol, un asemenea război ar fi afectat și rutele de transport (export) al petrolului de către aceste țări. Prin urmare, oferta de petrol la nivel global s-ar fi redus.

Bitcoin, un activ de siguranță

Practic, bitcoin s-a comportat ca un activ de siguranță, iar evoluția sa a fost corelată cu cea a aurului. În situații extreme, deși sunt extrem de volatile, criptomonedele pot juca rolul de active de siguranță. Iar un factor important pentru acest rol este faptul că nu pot fi impuse de către autorități controale de capital criptomonedelor, iar utilizând criptomonede populația își poate transfera economiile în străinătate, către locuri mai sigure.

Deși Statele Unite au de-escaladat conflictul, probabil, deznodământul relației dintre Statele Unite și Iran doar s-a amânat. Frecvent, facilitățile utilizate de Statele Unite în Irak, inclusiv ambasada, sunt atacate. De asemenea, frecvent nave comerciale sunt blocate de Iran. Iar un răspuns militar mai dur al Statelor Unite în cazul continuării acestor operațiuni ale Iranului nu este exclus.

Cantagiunea care ar încetini economia globală?

În ianuarie a devenit publică existența unui coronavirus în orașul chinezesc Wuhan pentru care nu există un tratament standard, este transmisibil de la om la om și are o rată de mortalitate ridicată. Ca răspuns la această epidemie, China a izolat orașele în care s-au înregistrat un număr ridicat de cazuri de infecții cu coronavirus. Pe 27 ianuarie, 45 de milioane de oameni au fost puși în carantină. Conform oficialilor chinezi, coronavirusul este mai ușor transmisibil decât SARS, însă este mai puțin agresiv. Frica de efectele dramatice ale unui virus este un mecanism important de transmitere a panicii în piețele financiare. Piețele speculează asupra efectelor coronavirusului, a evoluției sale, dar înțeleg că impactul economic al acestuia este, deocamdată, aproape imposibil de evaluat.

Cea mai facilă comparație a situației actuale este cu epidemia de SARS din anii 2002-2003. În cazul acestei epidemii, au fost infectate 8422 de persoane, din care au decedat 916 persoane (aproximativ 10, 9%). În cazul epidemiei cu coronavirus, pe 28 ianuarie, erau 5578 de persoane infectate (ceea ce demonstrează rata mai mare de infectare decât în cazul SARS), din care 131 de decese (aproximativ 2.3%), iar în orașul Wuhan 3554 de persoane infectate, din care 125 decedate (aproximativ 3.5%) – ceea ce arată agresivitatea mai mică a acestui virus comparativ cu SARS.

Consecințe economice ale unei eventuale epidemii

În cazul epidemiei SARS, unul dintre cele mai afectate state a fost Hong Kong. Autoritatea monetară din Hong Kong a încercat să estimeze impactul SARS asupra propriei economii. Acesta a fost măsurat că diferența între prognozele de creștere economică ale diferitelor instituții înainte de declanșarea epidemiei și ulterior. Valoarea medie a acestei diferențe a fost o scădere de 1.2 puncte procentuale de PIB.

Însă în cazul coronavirusului, impactul potențial asupra evoluțiilor economice vine din îcetinirea consumului de mărfuri și servicii, reducerea turismului și, în general a consumului.

China a pus în carantină orașe întregi, cu multe milioane de oameni. Acest lucru nu a mai fost încercat altădată în istorie. Pe lângă impactul economic direct datorat încetării circulației persoanelor și bunurilor în cadrul aceleiași țări, un potențial risc sunt revoltele ce pot apărea în orașele puse sub carantină datorită interdicției dreptului de circulație liberă. Iar o combinație de revolte sociale și epidemie este extrem de periculoasă.

 Închiderea granițelor Chinei cu vecinii săi, inclusiv cu Hong Kong. Ceea ce înseamnă reducerea mobilității persoanelor și reducerea puternică a fluxurilor comerciale.

Reducerea mobilității persoanelor. Și în cazul cel mai optimist (o rată de deces de 2% în cazul unei infectări cu coronavirus) acesta rată este foarte ridicată. Consecința este că populația va evita zonele aglomerate. Ca urmare, impactul va fi direct pe consum.

 Reducerea puternică și chiar blocarea circulației persoanelor cu mijloacele de transport în comun (avion, tren), de asemenea cu impact direct în consum și asupra profitabilității companiilor de transport și turism.

Ca urmare, consumul, cel puțin în Asia, dar în special în China, va fi lovit de această epidemie. Iar o extindere a ei necontrolată are potențialul de a deraia economia globală de la tentativa de stabilizare. Acest lucru l-au remarcat și piețele financiare: bursele au scăzut pe fondul unei volatilități în creștere, iar prețul mărfurilor (de exemplu al petrolului) a scăzut pe fondul anticipațiilor de reducere a cererii. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele