Recent, economistul Eugen Rădulescu afirma că „scăderea ratingului chiar cu o singură treaptă ar avea efecte severe asupra capacității statului de a se împrumuta pe plan extern”. De aceea, sunt utile o trecere în revistă a calificativelor acordate României de cele mai importante agenții de rating și mai ales analizele și recomandările acestora. Pentru că astfel se poate vedea de unde vine pericolul, adică posibilitatea de a avea loc o retrogradare a ratingului de țară.

Moody s: economia încetinește, dar riscurile interne pot fi controlate

În luna august a.c., agenția Moody’s a anunțat că menține ratingul României la Baaa3, cu perspectivă stabilă. Agenția de rating face și o analiză a evoluției economiei românești: o economie cu un ritm de creștere susținut, cu potențial de creștere pe termen mediu, dar și cu o serie de provocări. Guvernul a luat o serie de măsuri pro-ciclice, ceea ce reprezintă o amenințare pentru viitor. De asemenea, România are nevoie de o întărire a instituțiilor, se precizează în analiza Moody s.

Agenția de rating accentuează ideea că economia românească are un bun potențial de creștere dat de apartenența la lanțul de valoare economică al Uniunii Europene. România are un PIB/cap de locuitor de 24.500 de dolari, calculat în funcție de paritatea puterii de cumpărare, ceea ce o încadrează în categoria țărilor cu rating de tip Baa.

Dar raportul agenției de rating constată și încetinirea creșterii economice, de la 6,9%, anul trecut, la o estimare de 4%, anul acesta, și la 3,5%, anul viitor.

Deficitul bugetar a crescut de la 0,8% din PIB, la 3% din PIB. Datoria publică se află la un nivel relativ redus, de numai 35% din PIB, față de 48% cât este rata medie a țărilor din aceeași categorie de rating. Cu toate că are loc o încetinire a creșterii, raportul Moody’s arată că datoria publică va crește gradual, adică va rămâne în următorii trei ani sub 40% din PIB.

Analiza Moody’s precizează și presiunile legate de menținerea statului de drept și de lupta anticorupție. Dar raportul vorbește și despre riscurile externe care planează asupra economiei românești. Astfel, deficitul de cont curent va ajunge, anul acesta, la 3,7% din PIB, o bună parte fiind acoperită din investițiile străine directe. Ratingul ar putea fi scăzut doar în cazul în care se deteriorează unii indicatori economici, cum sunt balanța de plăți sau poziția investițională internațională, adică dacă nu vor intra investiții străine în România. Pentru că varianta în care investițiile românești în afara granițelor vor crește spectaculos este puțin probabilă.

Standard & Poors: turbulențele din zona politică pot eclipsa creșterea economică

Agenția Standard & Poors (S&P) a confirmat, la sfârșitul lunii august, ratingul României la același nivel BBB-, cu perspectivă stabilă (ca și celelalte agenții importante). Diferența este că raportul S&P este mai elaborat și are o viziune mai largă asupra economiei și societății românești.

Astfel, raportul pleacă de la afirmația că zona politică este turbulentă și că pune presiune asupra funcționării independente a instituțiilor publice.

De asemenea, se remarcă deficitul bugetar mare și deficitul comercial în creștere ca urmare a politicilor pro-ciclice ale guvernului. Se prognozează, pentru următorii doi ani, o creștere graduală a datoriei publice.

Atuul important pentru ratingul României la acest nivel este că datoria publică externă se menține la un nivel moderat. Și asta, chiar dacă nivelul PIB pe cap de locuitor a fost, anul trecut, de 10.000 de dolari, al doilea cel mai mic din Uniunea Europeană. Cu siguranță, diferența de cifre, ale aceluiași indicator, produs intern brut pe cap de locuitor, ale agențiilor S&P (10.000 de dolari) și Moody’s (24.500 de dolari) este dată de modul de calcul.

Dar raportul scrie negru pe alb că interferențele politice asupra instituțiilor publice riscă să erodeze echilibrul puterilor în stat și că există pericolul ca volatilitatea politică să eclipseze creșterea economică în special în rândul unor potențial investitori.

Schimbarea a trei premieri în 14 luni, schimbările legislative dese, întârzierea proiectelor de construcție a infrastructurii, lipsa de performanță a sistemului educațional sunt elemente care șubrezesc încrederea investitorilor.

Raportul subliniază că România continuă să sufere din cauza corupției, chiar dacă departamentul specializat (DNA) a făcut progrese. Inițiativele recente de schimbare a legislației diminuează însă independența justiției.

În același timp, eforturile de macrostabilizare au fost făcute doar de banca centrală, prin politica monetară, guvernul continuând să ia măsuri fiscale pro-ciclice.

Prognoza de creștere economică a S&P, pentru acest an, este de 4,3%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creștere medie de 3,5%. Raportul menționează și tema emigrației, în special în rândul tinerilor.

Sunt trecute în revistă, de asemenea, toate problemele economiei românești, precum atenționările Comisiei Europene referitoare la reducerea deficitului structural, absorbția redusă a fondurilor europene, legea pensiilor, care prevede creșteri de cheltuieli, diferența dintre TVA colectat și TVA care ar trebui plătit la buget și chiar alegerile care vor avea loc în următorii doi ani.

Analiza Standard & Poors menționează și crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, care este caracterizat ca un instrument de mutare a unor investiții în afara conturilor bugetare.

Un fapt pozitiv este că deficitul de cont curent este finanțat în bună măsură din investițiile străine sau din reinvestirea profitului.

Fitch: plusuri (datorie publică redusă) și minusuri (grad redus de încasări la buget)

Decizia agenției de rating Fitch a fost, în noiembrie a.c., să mențină ratingul suveran de țară la nivelul BBB- cu perspectivă stabilă, un rating susținut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, PIB-ul pe cap de locuitor și indicatorii dezvoltării umane.

Analiza Fitch privind evoluția actuală și viitoare a economiei nu este chiar favorabilă. Astfel, relaxarea fiscală, începută în anul 2016, a vulnerabilizat situația finanțelor publice. În primele nouă luni ale anului, veniturile bugetare sunt la numai 69% din țintele asumate prin buget, iar deficitul bugetar a crescut cu 1% din PIB față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru a se menține deficitul bugetar sub 3% din PIB, agenția de rating estimează că guvernul va lua „măsuri ad-hoc”. Toate aceste măsuri se vor lua pentru a evita introducerea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană.

Comisia Europeană a calculat că deficitul structural a crescut de la 0,2% din PIB, în anul 2015, la 3,4% din PIB, în anul 2017.

Analiza Fitch constată că, anul acesta, 57% din cheltuielile bugetare totale sunt orientate către așa-numitele cheltuieli rigide, cu salariile bugetare și cu asistența socială, adică pensiile. Iar legea pensiilor prevede o creștere cu 70% a acestor cheltuieli în perioada 2019–2021. Ceea ce va însemna o creștere în continuare a cheltuielilor publice rigide.

În ultimii doi ani, ca urmare a scăderii cotei de TVA și a impozitelor pe venituri, s-au redus și încasările bugetare, de la 35,5% din PIB, în anul 2015, la 30,9% din PIB, anul acesta.

Agenția de rating remarcă și încetinirea economiei, dar și surpriza creșterii economice din trimestrul al treilea al acestui an, de 1,9%.

Așadar, toate agențiile de rating importante remarcă evoluția pozitivă a economiei, în special creșterea economică. Dar atrag atenția asupra politicilor guvernamentale pro-ciclice, asupra nevoii de a atrage investiții și fonduri europene și de a îmbunătăți nivelul încasărilor bugetare.