La începutul lunii august, au fost publicați parametrii macroeconomici care, pe de o parte, confirmă ipoteza că economia românească s-a încălzit, iar pe de altă parte, descriu factorii cauzatori ai acestei încălziri. Inflația și deficitul comercial sunt parametrii care semnalizează încălzirea economiei. Deficitul bugetar și evoluția datoriei externe sunt parametrii care arată cum a fost generată această evoluție.
Astfel, la începutul acestei săptămâni a fost publicată cifra de inflație pentru iulie care a urcat la valoarea de 4,12%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. În continuare, România înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană.
Salariile, OUG 114 și devalorizarea urcă prețurile
Inflamarea prețurilor a fost produsul combinat al unei cereri mari, stimulată de creșterea salariilor, de efectele OUG 114 și de deprecierea leului.
Majorarea salariilor în sectorul public (a căror medie a devenit cu aproape 60% mai mare decât media salariului mediu pe total economie), precum și majorarea salariului minim pe economie au condus la situația în care pe de o parte a crescut cererea internă, iar pe de alta, s-a majorat costul de producție al companiilor. Cum această majorare a salariilor nu a fost bazată pe o creștere echivalentă a productivității muncii, care să conducă la creșterea ofertei interne, echilibrul dintre cerere și ofertă s-a reglat prin creșterea prețului (inflație) și prin creșterea importurilor (deficit comercial).
Un alt factor care a majorat inflația este OUG 114. Aceasta a introdus taxe indirecte (taxe pe cifra de afaceri) pentru companiile din domeniul energetic și pentru companiile din sectorul telecom. O taxă indirectă care, mai devreme sau mai târziu, în funcție de mediul concurențial din sectorul economic în care este introdusă, se transferă în prețul final (către consumator) al bunului sau serviciului furnizat. Mai mult, o majorare a prețurilor produselor energetice are două tipuri de efecte asupra ratei inflației, și anume: (1) efectul de primă rundă – majorarea efectivă a prețurilor energiei, prețuri componente ale Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) și (2) efecte de a doua rundă – majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor care încorporează energie (cvasitotalitatea componentelor IPC).
De asemenea, deprecierea leului în raport cu euro în prima parte a anului (tot ca urmare a OUG 114) a avut un efect de creștere a inflației.
Un deficit comercial record
Al doilea parametru care semnalizează încălzirea economiei este deficitul comercial, care arată că oferta locală nu se poate adapta cererii de consum ridicate. Acesta a fost de peste 3,5 miliarde de euro în primul semestru al anului, mai mare cu aproximativ 1,4 miliarde de euro decât valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului anterior. Este recordul de deficit comercial din ultimii 10 ani. Această lărgire a deficitului comercial a fost principalul factor determinant al deficitului de cont curent. În primul semestru al anului 2019, deficitul contului curent a ajuns la peste 5,1 miliarde de euro, mai mare cu 1,4 miliarde de euro decât valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Acest deficit de cont curent înregistrat în primul semestru reprezintă în jur de 2,4% din PIB, iar conform prognozelor Comisiei Europene, în acest an, va trece de 5% din PIB (5% fiind un nivel de atenție în ceea ce privește sustenabilitatea acestuia). Mai mult, conform acelorași prognoze, în ceea ce privește deficitul de cont curent, România se detașează de țările din Europa Centrală și de Est, având cel mai mare deficit (cu aproximativ 4 puncte procentuale față de a doua țară clasată), atât în 2019, cât și în 2020.
Cresc salariile, crește deficitul bugetar
Al treilea parametru este deficitul bugetar. Acesta a ajuns în primul semestru la aproape 2% din PIB. Mai mult, în componența cheltuielilor bugetare, salariile și pensiile au ajuns să aibă o pondere de 75%. Practic, o mare parte din creșterea cererii interne a venit din majorări de cheltuieli salariale, creșterea acestora fiind generată prin crearea de deficit, deci prin contractarea de împrumuturi.
Însă cele două deficite, gemene (bugetar și al contului curent), trebuie finanțate. Inclusiv extern.
Și așa ajungem la al patrulea indicator – datoria externă a României, care a ajuns la aproape 104 miliarde de euro la finalul lunii iunie 2019, mai mare cu peste 4,25 miliarde de euro decât în iunie 2018, și care confirmă necesitățile de finanțare în creștere ale României.
În condițiile climatului global actual, acestea sunt relativ ușor de finanțat, date fiind lichiditatea de pe piețele externe și politicile de relaxare ale principalelor bănci centrale. Însă, în cazul unei aversiuni globale la risc sau în eventualitatea intrării unor economii în recesiune, finanțarea acestor deficite ar deveni mai costisitoare. Un potențial de generare a unui episod de aversiune globala la risc îl are războiul comercial între Statele Unite și China.