Epoca deficitelor

128
10 minute de lectură

Comerțul internațional al României a oferit o surpriză în luna iunie. În sensul că pentru prima dată după foarte mult timp au scăzut atât exporturile (5,5%), cât și importurile (6,9%), față de luna iunie 2018. Nu s-a mai întâmplat acest lucru din iulie 2016.

Este doar o conjunctură. Mihai Ionescu, președintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor – ANEIR – ne-a declarat că atât exporturile, cât și importurile vor reveni în zona de creștere, chiar din luna iulie a acestui an.

Bineînțeles că ar fi ideal ca importurile să scadă, iar exporturile să își continue creșterea. Deocamdată, președintele ANEIR afirmă, pe baza datelor pe luna iulie și din prima decadă a lunii august, că va reveni creșterea atât a exporturilor, cât și a importurilor.

Există chiar și o estimare a lui Mihai Ionescu în ceea ce privește deficitul comercial de la sfârșitul anului, care va fi de aproximativ 17 miliarde de euro.

Avem, așadar, un deficit în creștere. La jumătatea acestui an, deficitul comercial a ajuns la aproximativ 7,7 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. O creștere cu 22%, ceea ce înseamnă un avans considerabil.

Ponderea pe zone a comerțului internațional nu s-a schimbat, în ultimii ani. Comerțul României cu statele Uniunii Europene reprezintă 77% în ceea ce privește exporturile și 75%, la importuri, restul fiind schimburile comerciale cu state din afara Uniunii Europene.

Industria auto, singura care produce excedent comercial solid

În ceea ce privește excedentul comercial, singurul capitol la care se înregistrează o evoluție solidă este cel al mașinilor și echipamentelor. În primele șase luni ale anului, industria auto a avut un excedent de 931 de milioane de euro. La fel se întâmplă și cu produsele de tutun și băuturile, la acest capitol excedentul este minor, de 186 de milioane de euro.

Mai există două domenii care aduc mai multă valută în economie decât scot și anume serviciile de tehnologia informației și transporturile internaționale.

În ceea ce privește mărfurile, cel mai mare nivel al deficitului este dat de produsele chimice și de cele ale industriei alimentare. Deficitul de produse chimice este deja simptomatic. De câțiva ani deja, cele mai mari deficite sunt înregistrate la acest capitol. De data aceasta, adică pe primele șase luni ale anului 2019, deficitul produselor chimice reprezintă trei sferturi din deficitul total.

Să adăugăm și deficitul balanței de plăți. Tot în perioada ianuarie-iunie, deficitul de cont curent a crescut cu 38%, ajungând la 5,13 miliarde de euro.

Datoria externă crește. Și cea publică, și cea privată

În același timp, datoria externă se află, la jumătatea acestui an, la 103 miliarde de euro, în creștere cu 4,2 miliarde de euro. Totodată, investițiile străine directe au avut o ușoară creștere anul acesta, de 2,3 miliarde de euro, față de 1,7 miliarde de euro, anul trecut.

Așadar, deficitele continuă să se majoreze. Este clar că evoluția este dată de cel puțin două elemente. Pe de o parte, este vorba despre politica fiscală și cea salarială. România a fost în situația în care a scăzut taxele și impozitele și a crescut salariile, în același timp. Efectul a fost că s-a pus gaz pe foc. Adică, a crescut cererea, deci consumul, fără ca oferta să fie pe măsura apetitului de consum.

Pe de altă parte, structura economiei rămâne aproape neschimbată. Nu reușește să acopere cererea internă în momentele de creștere economică, atunci când are loc și o expansiune a consumului. Adică, o creștere a consumului intern generează creșterea substanțială a importurilor. Este o problemă nerezolvată. Culmea este că domeniile sensibile sunt definite. Ar trebui făcut ceva la nivelul economiei reale pentru reducerea deficitului comercial la produse chimice și la produse alimentare. Simplu și clar. Doar că, de ani de zile, nu se întâmplă nimic.

Salariile de la Finanțe și ANAF cresc peste noapte

Înainte ca rectificarea bugetară să fie adoptată de către guvern, a fost promovată o ordonanță de urgență privind reforma în domeniul sănătății, în care a fost introdusă și o prevedere prin care cresc salariile angajaților din Ministerul Finanțelor cu 15%.

Este mai mult decât interesantă motivarea pe baza căreia s-a luat decizia: Ministerul Finanțelor gestionează politica fiscal-bugetară a țării, iar la această instituție s-a creat un corp de funcționari de elită. De asemenea, într-un audit realizat în anul 2017 se arată că există un deficit de personal la fiecare nivel profesional, ceea ce face ca gradul de încărcare la minister să fie, în medie, de 134%.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici / Foto Bogdan Cristel

În același timp, se arată că există o migrare a angajaților din minister, care, se spune în expunerea de motive, sunt foarte bine pregătiți profesional.

Așadar, există un audit al ministerului realizat în anul 2017. Este foarte posibil ca auditul să fi fost realizat nu doar la Ministerul Finanțelor, ci la toate ministerele. Ar fi bine de aflat care sunt rezultatele acestei misiuni de audit la ministerele care formează guvernul. Ar fi un prim pas pentru dorința anunțată a Executivului de a restructura aparatul bugetar și, odată cu el, chiar guvernul.

Este adevărat că în Ministerul Finanțelor lucrează specialiști cu o valoare profesională foarte ridicată. Dar, de aici, până la a generaliza nivelul de competență al funcționarilor din Finanțe, mai este un drum lung. Este imposibil să se spună că toți funcționarii din minister sunt impecabili din punct de vedere profesional.

În felul acesta, cu tipul acesta de argumente, s-a decis creșterea cu 15% a salariilor pentru angajații din Ministerul Finanțelor și ANAF pentru condiții vătămătoare de muncă.

Indiferent care sunt argumentele, creșterea salariilor peste noapte este greu de imaginat. Pentru sectorul privat, o creștere a salariului cu 15% este foarte dificil de obținut. Ea se poate atinge după luni întregi de negocieri între sindicate și patronate.

După cum se poate vedea, în sectorul public, o creștere de salariu cu 15% se poate obține peste noapte printr-o simplă ordonanță promovată de guvern.

O ordonanță de reformă a Sănătății care crește salariile la Finanțe

Este, de asemenea, foarte ciudat felul în care a fost promovată creșterea de salarii. Nu a fost inclusă în ordonanța de rectificare bugetară, ci într-un act normativ paralel. Să ne aducem aminte că legea responsabilității fiscale interzice în mod explicit creșterea cheltuielilor de personal, adică a salariilor, pe parcursul anului, la rectificarea bugetară. Din păcate, nu este nici prima și nici ultima oară când un guvern încalcă legea responsabilității fiscal-bugetare.

În același timp, este un mare semn de întrebare legat de aplicarea legii de salarizare unitară. Dacă un minister, în cazul de față Ministerul Finanțelor, și ANAF beneficiază de o creștere de salarii, peste noapte, este de așteptat să reacționeze și celelalte sectoare bugetare.

În ceea ce privește rectificarea bugetară, ea poate fi caracterizată foarte simplu în câteva cuvinte. Prin acest proces, se taie de la capitolele de cheltuieli care reprezintă investiții și care au efect de antrenare în economie. În schimb, se acordă mai mulți bani pentru asistență socială, adică pensii, și salarii.

Inflația, scădere ușoară și apoi creștere

În luna iunie, inflația a scăzut la 3,84%, pe fondul scăderii prețurilor la produsele alimentare, la cele nealimentare și a unei ușoare creșteri a tarifelor serviciilor. Dar, în iulie, inflația s-a întors la creștere, 4,1%. Va fi interesant de văzut care va fi impactul în cazul introducerii unei noi accize pentru produsele alimentare care conțin mult zahăr și al creșterii accizei la țigarete. Deocamdată, Banca Națională a prognozat pentru sfârșitul anului o inflație de 4,2%.

Analiza băncii centrale pleacă de la observația că inflația este trasă în sus de cererea în exces, iar creșterile de salarii nu doar că au pus presiune asupra cererii, dar au avut un efect și asupra costurilor companiilor, care au fost obligate să își ajusteze rata de profitabilitate și prețurile.

Creșterea economică pe primul trimestru a avut un nivel care i-a surprins și pe specialiști. Dar creșterea continuă să nu aibă fundamente solide. Adică, este realizată pe baza consumului, care are un ritm alert, nu la nivelul anului trecut, dar oricum păstrează o dinamică bună.

Piața muncii rămâne tensionată

Apoi, piața muncii este în continuare tensionată. Ce înseamnă acest termen? Că șomajul rămâne la un nivel redus, că rata locurilor de muncă vacante este în stagnare și la un nivel mic, și, în plus, nu există o corelare între piața muncii și calificările profesionale care sunt căutate.

Dar cererea solidă a pus presiune asupra balanței comerciale, în sensul creșterii importurilor și a deficitului comercial. Din acest punct de vedere, economia locală seamănă până la identitate cu situația din anii 2007-2008, atunci când boomul economic era însoțit de creșterea deficitului de balanță comercială.

Ceea ce înseamnă că, în structura sa, economia românească nu s-a schimbat fundamental. Anii de expansiune economică vin la pachet cu importurile de produse de consum sau cu mașini și utilaje pentru investițiile din economie.

Investițiile publice au crescut pe seama construcțiilor, iar investițiile străine directe tind să se atenueze.

Sunt și câteva observații interesante ale guvernatorului BNR cu privire la creditare. Astfel, Mugur Isărescu a precizat că ritmul creditării s-a redus, ponderea în PIB a intermedierii financiare va scădea și există deja o diferență de creștere între creditarea persoanelor fizice, care a crescut mai mult decât împrumuturile acordate companiilor.

În același timp, guvernatorul băncii centrale a făcut câteva observații interesante: dobânzile anuale efective la creditele de consum sunt mai mici în România decât în alte state europene cu care se poate compara, respectiv Polonia și Ungaria. Iar în ceea ce privește creditele în valută, băncile trebuie să țină cont de costul cursului valutar, cel puțin până când România va intra în zona euro.

Mesajele cu privire la situația bugetară sunt clare. Ținta deficitului bugetar pentru anul acesta este de sub 3% din PIB. Deficitul asumat este într-o ușoară scădere, fapt salutat de guvernatorul BNR. Dar nu au lipsit nici semnalele de atenționare. Astfel, Mugur Isărescu a afirmat că bugetul este încordat, cheltuielile cu pensiile și salariile, așa-numitele cheltuieli rigide, sunt de 70% din veniturile fiscale, iar veniturile bugetare sunt de numai 27% din PIB.

În concluzie, evoluțiile pozitive și cele îngrijorătoare merg mână în mână. De aceea, deciziile guvernamentale trebuie să aibă în vedere și riscurile din economia locală.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele