Pe 12 aprilie, fostul premier Adrian Năstase a organizat, la Moscova, împreună cu think tank-ul rusesc Fondul Alexander Gorchakov un seminar pe tema relației stat-biserică, unde a pus la aceeași masă teologi și istorici, atât români cât și ruși.
Alexander Gorchakov Public Diplomacy Fund este un think tank care a luat naștere în urma unui decret prezidențial, în mandatul fostului președinte rus, Dmitri Medvedev, cu scopul de prezenta într-o lumină favorabilă, prin acțiunile sale, climatul politic și de afaceri ale Federației Ruse. Cu alte cuvinte, think tank-ul este un instrument de soft power pentru regimul de la Kremlin. Președintele acestui think tank este Vagit Alekperov, care deține funcția de președinte al companiei rusești Lukoil și pe care revista Forbes îl cataloga al 56 lea cel mai bogat om de pe planetă, în anul 2012.
Într-un raport al Centrului Wilfried Martens pentru Studii Europene, un grup de reflecție al Partidului Popular European, think tank- ul cu care Adrian Năstase colaborează, pentru o reîncălzire a relațiilor cu Federația Rusă, se numără printre grupurile care fac propaganda favorabilă regimului de la Kremlin.
Tot în acest studiu, europenii explică faptul că, pentru țări precum România, Bulgaria sau Republica Moldova, strategia Rusiei este de a miza pe religia comună și de a se folosi de Biserica Ortodoxă și de organizațiile asociate, precum Fundația Internațională pentru Unitatea Națiunilor Creștin-Ortodoxe.
Pe de altă parte, în diplomația europeană se recomandă cultivarea precaută a relațiilor cu Federația Rusă, chiar dacă există viziuni divergente între vestici și ruși asupra principiilor liberale cu ajutorul cărora ar trebui să fi guvernată o țară și statul de drept.
Fostul premier Adrian Năstase, un politician controversat în relația cu Uniunea Europeană, din cauza acuzațiilor de corupție și condamnarilor sale, este actorul care și-a asumat public organizări de evenimente în Federația Rusă, tema din aprilie fiind a treia organizată de Fundația Europeană Titulescu.
Aceasta fiind paradigma, am stat de vorbă cu majoritatea cercetătorilor care au participat la seminarul de la Moscova, ca să explice experiența pe care au avut-o și ce tip de colaborări au avut cu teologii ruși. Din echipa lui Năstase au făcut parte diacon dr. Ionuț Mavrichi (Facultatea de Teologie a Universității București), care este și consilier patriarhal, prof. univ. dr. George Enache (Universitatea Dunărea de Jos din Galați) și Cătălin Raiu, consilier la cabinetul demnitarului Secretariatul de Stat pentru Culte, prof. univ. dr. George Grigoriță și prof. univ. dr. Mihai Săsăuian.
Cel mai important moment din acea zi a fost o ofertă venită din partea reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse de a colabora în proiectul Enciclopediei Ortodoxiei pentru capitolele dedicate istoriei Bisericii Ortodoxe Române.
Majoritatea celor care au răspuns la întrebări s-au plâns de traducerea proastă din cauza căreia nu au putut înțelege tot ce au spus teologii ruși.
Mavrichi: „A fost o întâlnire fructuoasă, vor fi cooptați specialiști din țara noastră pentru Enciclopedia Ortodoxiei”
Părintele Arhidiacon Ionuţ Mavrichi (35 de ani), care slujește la Catedrala Sfântul Spiridon Nou din Bucureşti și este, în același timp, consilier patriarhal, a declarat că seminarul a fost unul strict academic și constructiv. Întrebat dacă la seminar s-au discutat și controverse politice, Mavrighi susține că tonul discuțiilor a fost unul academic.
„A fost o întâlnire fructuoasă. Au fost oameni din mediul academic atât din Biserica Ortodoxă Română cât și din Biserica Ortodoxă a Rusiei, istorici. S-au pus în evidență câteva modele de relație biserică-stat în ambele state. La conferință a existat o prezentare a proiectului Enciclopediei Ortodoxiei, la care lucrează mulți specialiști din Biserica Ortodoxă Rusă, iar pe articolele specifice legate de istoria Bisericii Ortodoxe Române, bineînțeles că vor fi cooptați specialiști din țara noastră, la fel cum sunt cooptați specialiști din țările ortodoxe surori. Este un proiect al Bisericii Ortodoxe Ruse, la care vor colabora specialiști din diferite țări”, a spus Mavrichi.
Feministele Pussy Riot, subiect de dezbatere despre profanare
În schimb, istoricul George Enache aduce alte nuanțe asupra discuțiilor referitoare la proiectul rusesc. Pe lângă proiectul Enciclopediei Ortodoxiei, Enache mai relatează o discuție cu partea rusă despre condamnarea feministelor Pussy Riot.
„La un moment dat, a existat o scurtă dezbatere, partea rusă întrebând dacă în legislația românească există legi care să protejeze cultele religioase de insulte aduse învățăturii de credință și demnității credincioșilor iar lăcașurile de cult de profanare (desacralizare). Traducerea a creat din nou probleme, până ne-am lămurit că, de fapt, discuția era legată de scandalul Pussy Riot. În timpul stagiului din Statele Unite, ca bursier al Departamentului de Stat, am fost întrebat adesea despre Pussy Riot și ce simbolizează ele în Rusia de azi. Este un subiect foarte fierbinte în relațiile dintre Rusia și Occident iar partea rusă a căutat, probabil, să caute și în altă parte temeiuri pentru a arăta că gestul Pussy Riot a fost o profanare ce poate fi condamnată penal. Partea română a arătat că o asemenea legislație a fost larg răspândită în Europa înainte de al doilea război mondial, dar acest lucru nu mai este valabil, inclusiv în România. Există cel mult legi care protejează de vandalism, dar nu legi prin care statul să intervină pentru a apăra convingerile religioase”, a explicat prof. dr. George Enache.
Întrebat dacă s-a ajuns la un acord asupra colaborării BOR cu Biserica Ortodoxă Rusă asupra enciclopediei, Enache susține că reprezentantul Patriarhiei Române a dat un răspuns protocolar, care nu respinge ideea de bază, a întocmirii unei enciclopedii, dar nici nu s-a angajat ferm în proiect.
„Prezentarea Enciclopediei Ortodoxiei de către coordonatorii lucrării poate fi considerată parte a abordărilor „oficiale”. Majoritatea delegației române nu știa de acest subiect iar restul avea doar idei vagi. Problemele cu traducerea au împiedecat ca să înțelegem foarte clar toate aspectele legate de enciclopedie. Spun ce am înțeles, fără a avea pretenția că am înțeles corect: această enciclopedie se dorește, bineînțeles, una integratoare, care să acopere toate aspectele legate de ortodoxie și la care să participe reprezentanții tuturor bisericilor autocefale. Unele biserici nu au răspuns acestei solicitări. Din ce am înțeles, Patriarhia Română a dat un răspuns protocolar, prin care nu respinge ideea de bază, a întocmirii unei enciclopedii, dar nici nu s-a angajat ferm în proiect. Din aceste motive, spuneau coordonatorii, partea legată de istoria românească o redactează specialiști ruși. Am fost întrebați dacă suntem interesați de colaborare, cel puțin dacă partea rusă poate utiliza comunicările prezentate de noi pentru elaborarea unor voci ale enciclopediei. Partea română a răspuns că doar Patriarhia Română poate decide implicarea sau nu în acest proiect, noi, ca persoane individuale (toți am venit la simpozion în nume propriu), nu ne putem angaja să devenim autori, să semnăm voci în cadrul enciclopediei. Partea rusă este evident liberă să scrie ea vocile despre România dacă așa dorește dar e de dorit ca redactarea să se bazeze pe o bibliografie serioasă. Cum textele academice circulă liber și pot fi citite și citate de oricine, evident că nu ne putem opune ca studiile noastre să fie folosite de cei interesați. Personal, am lăsat spre consultare ultima mea carte, dedicată activității Bisericii Ortodoxe Române în Basarabia în perioada interbelică, care include și un capitol despre represiunea sovietică asupra preoților români rămași în Basarabia în perioada 1940-1941”, a declarat prof. dr. George Enache.
Cătălin Raiu, consilier superior la Secretariatul de Stat pentru Culte: „Rușii merg pe libertatea credincioșilor”
Un alt participant la seminar, Cătălin Raiu, susține că românii nu au achiesat la proiectul prezentat de teologii ruși.
„Este ceva ce Adrian Năstase organizează în fiecare an. Mie mi-a explicat că ei schimbă tema anual și că anul acesta s-au gândit la aceasta. A fost o conferință civilizată cu o traducere foarte proastă. Rușii au o legislație un pic neprietenoasă cu libertatea religioasă. Au avut și episoade dure față de Martorii lui Iehova. Au avut accente față de bisericile neoprotestante. Asta e abordarea lor, eu m-am dus cu abordarea mea. Perspectivele diferă: de pildă, noi folosim în Europa conceptul de libertate religioasă, care este un drept individual, toată lumea are dreptul să își asume orice credință vrea. Ei, în timpul conferinței, foloseau sintagma “libertatea sau drepturile credincioșilor”, deci numai cei care cred au anumite drepturi. Sunt niște diferențe, poate nu sesizabile la prima vedere pentru cineva care nu este din domeniu, dar sunt diferențe importante. Din ce am înțeles eu, sub rezerva faptului că traducerea a fost catastrofală, la un moment dat, aveau nevoie de istorici din partea României care să scrie texte pe care să le trimită lor, după care ei le editeze, corecteze, ceva în aceasta idee. Ceea ce toată lumea a strâmbat din nas”, a relatat Cătălin Raiu, consilier în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Toate discuțiile s-au purtat în decursul unei singure zi, iar delegația română a fost însoțită și de către ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin. Pe pagina oficială a think tank-ului rusesc, apare evenimentul organizat împreună cu Adrian Năstase, în care acesta este citat cu o declarație în care afirmă că dorește o apropiere de Federația Rusă.
„Dacă vorbim despre relațiile dintre țările noastre, ele nu trec prin cea mai bună perioadă, dar lucrăm pentru o apropiere. Iar religia noastră comună poate deveni un astfel de punct de legătură”, a spus Năstase.
Invitații au fost întâmplinați de către Leonid Abramov, director adjunct în cadrul Departamentului European 4 al Ministerului Afacerilor Externe rus.
„Creștinismul ortodox va continua să unească popoarele noastre. Rolul bisericilor noastre nu poate fi supraestimat. Ne unesc numeroase locuri sfinte și de simboluri ale credinței”, a declarat Leonid Abramov.
