Exodul forței de muncă a devenit un risc pentru economie

82
5 minute de lectură

Să ne închipuim că Brexit-ul nu va provoca niciun șoc economiilor lumii, că războiul comercial dintre Statele Unite și partenerii comerciali se va finaliza prin acorduri care vor satisface toate taberele și că niciun conflict nu tulbură apele piețelor financiare.

În fața unei audiențe atente și informate a analiștilor financiari, Saurabh Sharma, director de investiții într-o companie globală de gestionare de fonduri, propunea o perspectivă interesantă: anul viitor, clasa de mijloc va domina lumea pentru prima dată în istorie. În 2022, în toată lumea vor fi 4,2 miliarde de oameni care vor aparține clasei de mijloc. Fluxurile de bani pe care această clasă de mijloc risipită pe tot globul le va cheltui sunt imense. Estimările arată că acum această clasă de mijloc cheltuie aproximativ 35 de trilioane de dolari, iar în 2030 va avea la dispoziție 64 de trilioane de dolari. Cine se califică în această categorie care va avea suficienți bani pentru un trai cel puțin decent? Potrivit unor estimări ale Fidelity International, Brookings, Inner circle și OECD Development Centre, se califică în clasa de mijloc acele gospodării în care veniturile fiecărui membru se situează între 10 și 100 de dolari pe zi în termenii puterii de cumpărare. Sau, altfel calculat, o familie cu patru persoane care are un venit anual între 14.600 și 146.000 de dolari.

Cam asta e clasa de mijloc în expansiune, așa cum este ea definită de studiile care încearcă să înțeleagă ce afaceri ale viitorului au șanse să le atragă banii. Partea interesantă a acestor studii este că populația asta grupată în clasa de mijloc este, în general, răspândită în economiile dezvoltate sau emergente. Iar acolo, cu puține excepții, demografia șlefuiește nevoi diferite și interesante. În Japonia, de exemplu, piramida demografică este inversată și, odată cu ea, afacerile care vor fi interesante în viitor se vor centra, în mod natural, pe servicii de sănătate.

Dar viitorul acesta liniștit, a cărui îngrijorare este totuși cine va munci pentru a susține sistemele de asigurări sociale într-un viitor dominat de lipsa forței de muncă, este umbrit de tensiunile momentului. Deocamdată, Banca Mondială avertizează că încetinirea economiilor din zona euro a început deja să afecteze exporturile din România, Ungaria și Bulgaria. Stimulentele fiscale, care au susținut expansiunea consumului, și-au epuizat influența asupra creșterii economiei atât la noi, cât și în Ungaria și în Polonia. Economia noastră are însă și o mare problemă: perspectivele unei creșteri robuste sunt modeste deoarece nu prea va mai avea cine să muncească, într-o țară în care populația îmbătrânește, la unison cu tendința globală, iar aproape o cincime din români sunt cetățenii fiscali ai altor țări.

Potrivit ultimelor statistici publicate de Banca Mondială din România, au emigrat 3,6 milioane de oameni, dar, atenție, majoritatea, la vârsta adultă. Mai bine de un sfert din emigranții noștri (27%) au studii superioare, iar această realitate dură a pieței muncii costă.

Exodul forței de muncă spre alte țări a început să fie un risc asociat cu economia, consideră Banca Mondială. Lipsa forței de muncă va limita pur și simplu dezvoltarea economiei în viitorul apropiat. Desigur, experții Băncii Mondiale recomandă continuarea reformelor în administrația publică, pentru a crește calitatea vieții, o mai bună gestionare a companiilor statului, crearea unui cadru legislativ predictibil, cam ce a lipsit în ultimii ani. De asemenea, experții Băncii Mondiale nu exclud politici de deschidere față de imigranți, capitol la care România a fost șovăitoare. Noi avem doar 400.000 de imigranți, probabil în mare parte din Moldova. Până la urmă, sugerează analiștii Băncii Mondiale, cineva trebuie să muncească pentru a susține creșterea economiei și, odată cu ea, bunăstarea clasei de mijloc.

„Migrația poate să contribuie la prosperitatea din regiune”, a spus Asli Demirguc-Kunt, economist-șef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală. „Migranții tind, în mod disproporționat, să provină din cadrul populației active și, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forței de muncă, creșterea productivității și accelerarea creșterii economice”, a explicat acesta.

Separat însă de deschiderea față de sosirea unor muncitori de pe alte meleaguri, autoritățile de la București trebuie să acționeze pentru a stopa exodul forței de muncă. Ingredientele acestei operațiuni sunt simple: educație, cultură, reconsiderarea valorilor profesionale, dar și o bună guvernare care să ridice calitatea vieții, a sintetizat Arvind Ramakrishnan, director pentru rating suveran al agenției de evaluare financiară Fitch, într-un interviu pentru Reporter Global. Pentru asta însă, autoritățile de la București trebuie să înțeleagă și care sunt tendințele momentului, să reducă birocrația și să simplifice viața micilor întreprinzători prin reglementări mai suple. Din păcate însă, deocamdată, mirajul majorărilor de salarii în spațiul public a creat un sistem birocratic de dimensiuni bizantine, care consumă nu doar banii contribuabililor, ci și nervii și timpul acestora. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele