Zăcămintele de gaze din Marea Neagră par tot mai departe de a lua drumul conductelor către consumatorii români și către cei din alte state europene.

Grupul austriac OMV, care controlează Petrom, deține, împreună cu compania americană ExxonMobil, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră, însă cele două companii nu s-au decis să investească pentru a scoate gazul și a-l valorifica. OMV a anunțat din nou că amână decizia finală de a investi în zăcământul din Marea Neagră, iar Exxon caută încă cumpărător pentru participația sa. Euforia descoperirii acestor resurse pălește pe măsură ce trece timpul, iar prioritățile companiilor implicate se schimbă. Inițial, reticența venea din instabilitatea legislativă, însă cu trecerea timpului și nerezolvarea acestora contextul s-a schimbat și atât Exxon, cât și OMV își restructurează activitățile, incluzând și planurile de afaceri din România.

Grupul austriac OMV a decis să amâne din nou decizia finală de investiție pentru perimetrul offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, potrivit lui Rainer Seele, șeful companiei. Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect energetic offshore românesc, explorat de Petrom alături de americanii de la ExxonMobil – un proiect în care s-au investit deja 1,5 miliarde de dolari– era în impas încă de la începutul anului, iar austriecii așteptau să vadă cursul modificărilor fiscal-legislative. Grupul austriac este unul dintre cei mai mari investitori de pe piața locală, iar OMV Petrom și OMV Petrom Marketing ocupă locurile 2 și 3 în topul celor mai mari companii din România, cu afaceri cumulate de peste 35 de miliarde de lei. Între timp, OMV își restructurează activitatea la nivelul grupului. Săptămâna trecută, a decis să vândă rețeaua sa de 270 de benzinării din Germania pentru a finanța majorarea participației din producătorul de mase plastice Borealis de la 36% la 75%.

Servicii juridice pentru negocierea Romgaz-Exxon

Americanii de la ExxonMobil au anunțat de ceva timp autoritățile că vor să iasă din proiect, iar OMV a dat de înțeles până acum că ar vrea să achiziționeze cel puțin o parte din participația americanilor. Și compania românească Romgaz ar fi interesată de achiziția unui procent din participație, dar discuțiile încă nu sunt într-un stadiu avansat.Producătorul român de gaze a aprobat în ședința Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) din 11 martie achiziționarea de servicii juridice pentru a negocia cumpărarea unei cote de participare de la gigantul american ExxonMobil pe perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Conform hotărârii AGEA, s-a aprobat „achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a Romgaz pentru negocierea și, după caz, achiziția unei cote de participare de la ExxonMobil pe perimetrul offshore XIX Neptun Deep”). Ministrul economiei, Virgil Popescu, a recomandat companiei americane Exxon, într-o postare pe Facebook, să respecte legislația pe care a folosit-o când a intrat în proiectul din Marea Neagră, adică hotărârea de guvern pentru transferul de licență, precizând că operațiunile sunt o chestiune de securitate națională. „Aceste exploatări reprezintă și o consolidare a securității naționale, nu doar o dezvoltare economică. Mi-aș dori ca Exxon să continue operațiunile în România. În cazul în care din motive interne doresc să plece, le recomand să respecte legislația românească pe care au folosit-o când au intrat, adică HG pentru transferul de licență”, a transmis Popescu.

Grupul american a informat în scris cel puțin trei actori implicați în proiectul din Marea Neagră că are intenția să plece: Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și OMV Petrom, compania care este partener în proiect. Decizia Exxon de a se retrage din România nu ține neapărat de instabilitatea legislativă, ci vizează o restructurare a operațiunilor la nivel mondial. Grupul și-a anunțat intenția de a renunța la toate operațiunile upstream pe care le are în Europa, inclusiv din Marea Neagră, ca parte a procesului accelerat de înstrăinare de active ce se ridică la o valoare de până la 25 de miliarde de dolari. Planul, demarat în 2018, reprezintă cel mai mare program de vânzări de active petroliere și gazifere din ultimele decenii pentru Exxon, acesta incluzând și participații în proiecte de pe alte două continente, Asia și Africa. În România, Exxon are o cotă de 50% în proiectul de gaze offshore Neptun Deep din Marea Neagră, perimetru în care are partener OMV Petrom. Compania americană a transmis mai multe adrese unor investitori ce ar putea arăta interes pentru achiziția participației, printre care și Romgaz. Printre alte companii interesate și contactate de ExxonMobil pentru Neptun Deep ar fi și PGNiG, compania de petrol și gaze controlată de statul polonez.

Zăcămintele la adâncime mare complică situația

Singura care a început lucrările de exploatare a zăcămintelor din Marea Neagră este compania Black Sea Oil & Gas, care anunța că, în ciuda legilor nefavorabile industriei petroliere adoptate de stat în ultimele luni, va începe investițiile pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.Cu alte cuvinte, în speranța că va putea negocia cu statul roman, Black Sea Oil and Gas va investi masiv, în următoarea perioada, în Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (așa-numitul „Proiect MGD”), a cărui valoare ajunge la 400 de milioane de dolari. Proiectul MGD – primul de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989 – constă în săparea a cinci sonde de producție (o sondă submarină la zăcământul Doina și patru sonde de producție la zăcământul Ana) și a unui ansamblu submarin de producție pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producție monitorizată și operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la țărm, până la noua stație de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, județul Constanța. Capacitatea de producție estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul Național de Transport operat de SNTGN Transgaz SA („Transgaz”) la stația de măsurare a gazelor aflată în cadrul STG. Chiar în urmă cu o lună, Black Sea Oil&Gas și-a reiterat intenția de a fi prima companie petrolieră care începe producția de gaze în Marea Neagră, în prima parte a anului 2021, potrivit unui anunț postat pe pagina de Facebook a Ministerului Energiei. Proiectele offshore din zona românească a Mării Negre au un profil de risc investițional specific, în condițiile în care operațiunile offshore presupun costuri ridicate asociate activităților de explorare și de exploatare, iar incertitudinile geologice și de ordin tehnic asumate de investitori pentru fazele de explorare sunt semnificative. De asemenea, lipsește o infrastructură offshore în amonte, iar durata de viață a proiectelor offshore este mult mai mare comparativ cu alte proiecte de investiții, fiind necesari mai mult de zece ani de la confirmarea descoperirilor zăcămintelor până la faza de producție. Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la 200 de miliarde de metri cubi, ceea ce ar duce practic la dublarea producției de gaze a țării în următorii ani, adică 20 de miliarde de metri cubi pe an.

Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră ar putea genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari și un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040, se arată în studiul „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești”, realizat de Deloitte, la solicitarea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN). Potrivit studiului Deloitte, din Marea Neagră s-ar putea extrage 170 de miliarde de metri cubi de gaze. În urma exploatării acestor zăcăminte, se vor aduce numeroase venituri la buget, cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, fiind reprezentată de impozitul pe profitul companiilor. Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018 – 2040, conform raportului. Începând cu 2030, aproximativ 60% din producția de gaze a României ar putea proveni din producția offshore, Marea Neagră furnizând 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an, estima, anul trecut, Sorin Călin Gal, director în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). ■