Agricultura ecologică înregistrează creșteri de producție de circa 15-20%, de la un an la altul. Suprafețele cultivate în sistem bio se extind și, odată cu ele, cresc proporțional și cererea pentru produsele de nutriție și protecție fitosanitară bio, și cea de mașini și utilaje folosite pentru acest tip de agricultură, cum sunt, spre exemplu, cele pentru eliminarea buruienilor. În același timp, continuăm să exportăm între 70% și 80% din producția obținută în sistemul de agricultură ecologică.

O piață mica, cu potential mare

Anual, zeci de kilograme de miere, vin, fructe de pădure sau cereale obținute în sistem ecologic iau calea exportului, unde se vând la prețuri mai mari, în medie, cu 30% față de cele de pe piața internă. Spre exemplu, o sticlă de vin ecologic se poate vinde la export și cu 20 de euro. Numai la miere, 60% din producție este destinată exportului și ajunge pe mesele consumatorilor din Germania, Franța, Italia, iar în ultimii ani în țările asiatice, în special în Japonia. Dacă sectorul ar fi sprijinit mai mult, exporturile ar putea depăși un miliard de euro. Pe piața internă, consumul de produse ecologice este estimat în jurul a 90-100 de milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor trece de 250 de milioane de euro. Ca și în agricultura convențională, România exportă multă materie primă (grâu, fructe de pădure, sfeclă de zahăr etc.) și importă produse procesate, la prețuri mult mai mari. Principalele piețe de export sunt țările din UE, în special Germania, Austria și Belgia.

În ultimii ani, cele mai mari creșteri s-au înregistrat la suprafețele de cereale păioase, sfeclă de zahăr și rapiță. În România, la ora actuală, suprafața înregistrată în sistem ecologic este de 260.000 de hectare. Vicepreședintele Asociației Române pentru Agricultură Durabilă și promoter al agriculturii ecologice, Marius Casis, a declarat, pentru Reporter Global, că pentru a intra în rândul producătorilor care contează ar trebui să ajungem la un milion de hectare cultivate ecologic. De trei ani, el este și importator de utilaje destinate agriculturii ecologice și spune că vânzările merg bine. Însă, spre deosebire de țări precum Suedia, Germania, Austria, unde producătorii de astfel de mașini și utilaje colaborează direct cu producătorii agricoli pentru a produce utilaje de care aceștia din urmă au nevoie, la noi acest lucru nu se întâmplă.

Crește cererea pentru nutriția bio a culturilor

În privința nutriției cu îngrășăminte bio, creșterea cererii este certă. „În ultimii ani, oamenii au început să înțeleagă că agricultura bio nu înseamnă să nu folosim nimic și să avem producții mici, ci putem face valoare adăugată semnificativă atunci când avem nutriție cu îngrășăminte bio, adică fără intervenție chimică, ci doar extrase natural 100%. Cei mai deschiși față de acest tip de agricultură sunt fermierii nemți și italieni, care au găsit nișă pentru valorificare în țările lor de origine pentru aceste produse. Noi suntem prezenți pe piață cu produse de nutriție pentru agricultura bio atât pentru fertilizarea de bază, cu solide și bioinductori lichizi, cât și cu produse pentru fertilizarea foliară. Cea mai mare creștere se înregistrează, concomitent cu creșterea suprafețelor cultivate, la cultura mare, în special la păioase, rapiță și sfeclă de zahăr. La legume și fructe, mai puțin, deși ar fi important pentru sănătatea oamenilor”, a declarat, pentru Reporter Global, directorul comercial al Combinatului de Îngrășăminte Chimice (CICH) Năvodari, Cerasela Achim.

Dinamica agriculturii ecologice este confirmată și de numărul operatorilor din domeniu. Potrivit datelor MADR, în anul 2010 erau înregistrați 3.155 de producători, iar în 2017 numărul acestora a ajuns la 8.434, asta după ce în anul 2012 s-a atins un vârf de 15.554. La nivelul UE, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale (MADR), anul trecut, au fost comercializate 216.000 de tone de produse ecologice. România a comercializat, în 2017, circa 380.000 de tone produse ecologice atât la nivel naţional, cât şi la export. Producătorii români din sistemul de agricultură ecologică încă nu sunt suficient de bine organizați, iar datele privind producția sunt mai greu de centralizat. În ultimii ani, au apărut tot mai mulți producători mici care livrează aproape tot ce produc la export, în România consumul fiind încă la un nivel scăzut, din cauza prețurilor mai mari față de produsele convenționale. Cel puțin la nivel declarativ, MADR susține că dorește să susțină agricultura ecologică. „La nivel naţional, dorim să încurajăm cultivarea suprafeţelor în sistem ecologic şi creşterea acestora la 500.000 de hectare, şi înfiinţarea unor centre de informare pentru producători privind facilităţile acordate acestora. Ne preocupă identificarea de noi modalităţi pentru dezvoltarea pieţei produselor ecologice, luând în considerare valoarea adăugată a acestora şi posibilitatea de promovare a regiunilor din centrul şi estul Europei”, susține MADR. Potrivit statisticilor, suprafețele cultivate în agricultura ecologică rămân încă mici, fiind cuprinse între 100 de metri pătrați și 5.000 de hectare, media fiind de 20 – 21 de hectare.

Produsele bio, diferite de cele tradiționale

Produsele ecologice sau bio sunt adesea confundate cu produsele tradiționale, însă există o diferență importantă între ele. Cele tradiționale nu trebuie să respecte reguli la fel de stricte precum cele ecologice. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. În perioada de producţie la fermă, se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora), a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc. În etapa de procesare a alimentelor, se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză, pentru prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru dezvoltarea spaţiului rural.Pentru promovarea produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de până la 50% programelor de informare şi promovare propuse de organizaţiile profesionale şi interprofesionale din sector, care participă cu minimum 20% din costul real al acţiunilor, cofinanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe şi cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008.