Rețeaua socială se pregătește să predea unui arbitru independent rezoluțiile privind conținutul controversat
ÎN NOIEMBRIE 1999, Corporația de pe Internet pentru Numele și Numerele Atribuite (ICANN), care supraveghează agenda de adrese de pe web, și-a ținut ședința anuală inaugurală. Două decenii mai târziu, lumea online se confruntă cu un alt moment constituțional, de data aceasta, prin intermediul unei companii care a profitat de pe urma dezvoltării fabuloase a internetului – și care este învinuită pentru multe dintre racilele sale, de la abuzurile privind datele personale, la diseminarea de informații false. În 28 ianuarie, Facebook a dezvăluit un proiect de statut pentru ceea ce numește „comitet de supraveghere”: un grup independent de experți care vor primi puterea de a analiza – și infirma – deciziile luate de armata de moderatori de conținut al firmei. Cel mai mare conglomerat de social media din lume speră ca acest organism să devină funcțional în câteva luni.
Unii speră că platforma se va transforma într-un ombudsman online – poate chiar într-o „curte supremă” pentru alte mari platforme de internet occidentale – pentru a supraveghea nu doar moderarea conținutului, ci și colectarea de date și designul algoritmilor. Alții consideră că nu este mai mult decât un simplu pretext pentru Facebook: o încercare de a evita o reglementare reală și de a scăpa de responsabilitate pentru postările controversate. Ce să înțeleagă din asta utilizatorii, reglementatorii și investitorii?
Comitetul pare, cu siguranță, un proiect serios de construcție instituțională – ceva ce „nicio firmă nu a mai făcut până atunci”, în cuvintele lui Kate Klonick, de la Facultatea de Drept a Universității St. John’s din New York, căreia i s-a permis să asiste la momentele în care s-au pus bazele comitetului. Facebook a angajat o echipă (predominant feminină) de 12 persoane, majoritatea avocați, pentru a supraveghea crearea acestui organism. Unii lucraseră la Casa Albă și la ONU, alții veneau din companii de consultanță media. În ultimul an, ei au sondat părerile a mai mult de 2.500 de persoane, în cadrul a peste 60 de ateliere organizate în întreaga lume.
Rezultatul este unic: un fel de start-up de reglementare. Comitetul va avea propriul personal, de 30-40 de oameni, un buget propriu (Facebook a alocat 130 milioane de dolari pe șase ani) și un departament pentru a gestiona totul. Facebook va numi primii trei copreședinți, care vor recruta apoi alți membri (pentru a ajunge la un număr de 40, fiecare fiind angajat pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit de două ori). Comitetul de conducere va avea propriul website, pentru a primi și a analiza recursurile. Aceste apeluri pot fi înregistrate de utilizatorii de Facebook (și de Instagram, aplicația sa distribuire a fotografiilor) care consideră că postările lor au fost scoase în mod nejustificat și nu au mai fost repostate. Dacă firma însăși are probleme în a decide dacă să republice sau nu conținutul, și ea poate să facă „cereri de urgență.”
Fiecare raport declanșează un proces de 90 de zile. Rapoartele de urgență vor fi analizate mai repede: în 30 de zile. În cazul în care comitetul decide să primească un caz, un grup de cinci membri (care vor rămâne anonimi din motive de securitate) vor consulta experți și vor formula o rezoluție, pe care trebuie să o prezinte într-un limbaj cât mai simplu. Facebook va avea la dispoziție o săptămână pentru a se conforma deciziei (și poate să o aplice conținutului identic din alte părți de pe rețea). Comitetul poate să facă, de asemenea, „recomandări de politică a companiei”, precum modificarea „standardelor de comunitate” ale Facebook. Deși acestea nu sunt obligatorii, firma va trebui să motiveze public dacă alege să le ignore.
Cei pasionați de guvernanța internetului au o droaie de întrebări. Vor considera utilizatorii și autoritățile că acest comitet este legitim? Multe vor depinde de diversitatea geografică și biografică a membrilor săi inițiali, consideră Klonick. Va avea capacitatea de a se ocupa de apeluri? Comitetul nu va lua în considerare, cum este de așteptat, mai mult de câteva zeci de cazuri pe an, comparativ cu 3,4 milioane de postări pe care Facebook a refuzat să le republice doar în primul trimestru al lui 2019 (fără să ținem cont de spam, vezi graficul). Unii se tem că Facebook ar putea să-l asalteze cu cereri de urgență, pentru a-l distrage de la unele care nu sunt convenabile pentru companie.
Cel mai important aspect: câtă libertate și independență îi va lăsa Facebook acestui comitet și cum vor fi afectate afacerile firmei? Răspunsul este „nu foarte” și „nu mult” – deocamdată. Deciziile comitetului se vor baza nu pe legi din lumea reală, ci pe standardele comunității, care sunt vagi. Inițial, acesta va decide doar dacă fotografiile și postările individuale ar fi trebuit să fie scoase, deși compania promite să extindă aria de competențe a comitetului până la pagini și grupuri întregi de pe Facebook, și până la a decide dacă unele postări ar trebui să fie puse de la început, odată ce va demara infrastructura tehnică. Dacă acest lucru va face ca rețeaua socială să pară mai salubră, ea ar putea să atragă mai multă publicitate de la corporații, care sunt sursa de venituri ale Facebook (și care a crescut mai lent ca niciodată în ultimul trimestru).
Lucrurile s-ar complica mai mult dacă acest comitet ar avea vreun cuvânt de spus în privința modului în care Facebook colectează datele sau proiectează algoritmii. Compania nu exclude această posibilitate. Dar Nathaniel Persily, de la Facultatea de Drept de la Stanford, susține că ar fi greu de extins aria de implicare a comitetului. Mai cinic spus, Dipayan Ghosh, de la Universitatea Harvard, care a lucrat cândva la Facebook, se îndoiește că firma va accepta vreodată limite în privința datelor pe care le colectează sau al aspectului algoritmilor pe newsfeed-ul Facebook.
Ultimul set de necunoscute se referă la modul în care alții, mai ales guvernele și platformele rivale, vor reacționa. Dacă giganții tehnologici vor prelua invitația Facebook de a fi copărtași la crearea sa, ar putea să se transforme, într-adevăr, într-o curte de apel pentru spațiul cibernetic. Așa ceva pare improbabil pe termen apropiat: de ce ar lăsa Google ca altcineva să îi lege mâinile? În apărarea lor, unele guverne ar putea să susțină că acest comitet concurează cu eforturile oficiale de a reglementa discursul online. Totuși, ambii ar putea să considere că această instituție pe cale de apariție este utilă: un complement pentru acțiunile guvernamentale și, dacă va crește presiunea pe firmele de internet să modereze conținutul, un substitut pentru organisme pe care, altfel, ar trebui să le creeze ei înșiși.
Depinde mult de felul în care comitetul de supraveghere va acționa în practică. În acest sens, trebuie să treacă un timp, pentru a face evaluări. Chiar după 20 de ani de la crearea sa, ICANN este încă un proces în evoluție; uitați-vă doar la controversele legate de recenta vânzare pentru un miliard de dolari a domeniului .org, utilizat mai ales de organizațiile caritabile, unei firme cu capital privat. Într-un moment în care internetul este divizat între rădăcinile sale non-comerciale și prezentul său hiper-comercial, experimentul Facebook merită continuat. ■
Acest articol a apărut în secțiunea Afaceri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Facebook dezvăluie detalii despre comitetul său de supraveghere a conținutului”
