Cântărind Libra în balanță

DE ANI buni, magnații de pe Wall Street se tem că giganții din Silicon Valley vor răsturna finanțele. Facebook crede că a găsit o modalitate. Va lansa o monedă digitală, Libra, în 2020. Firma lui Mark Zuckerberg nu a reușit, mai înainte, să popularizeze un serviciu de plăți. Și este un gardian improbabil al banilor altor oameni, date fiind obișnuitele ei abuzuri în privința vieții private și a evaziunii. Fie că iubim, fie că detestăm această companie, noul ei proiect se ține pe picioare. Valoarea Librei va fi ancorată de un coș de monede importante, va putea să efectueze mari volume de tranzacții și alte 28 de firme mari spun că vor alcătui un consorțiu care să sprijine moneda. Dacă cei 2,4 miliarde de utilizatori ai Facebook vor adopta Libra pentru cumpărături sau ca să transfere bani, ar putea deveni una dintre cele mai mari entități financiare. Asta ar anunța o revoluție a consumului – dar ar putea să facă sistemul financiar mai puțin stabil și să reducă suveranitatea economică a guvernelor.

Interesul Facebook este propria supraviețuire, deoarece noul instrument financiar leagă rețeaua socială și clienții de chat. Totuși, digitizarea finanțelor promite să facă viața mai ușoară și mai ieftină pentru miliarde de oameni. În China, unde plățile digitale sunt ubicue, oamenii transferă bani către prieteni și firme prin intermediul unei aplicații de chat la un cost de aproape nimic. În America, se semnează 18 miliarde de cecuri în fiecare an. Comisioanele înghit 5% din transferurile transfrontaliere tipice. Și un trio de giganți ai cărților de credit iau caimacul de pe aproximativ 0,25% din tranzacțiile pe care le efectuează, ceea ce reprezintă peste 30 de miliarde dolari pe an.

Multe eforturi existente de a restructura finanțele occidentale sunt nesigure. Criptomonedele, cum este bitcoinul, nu au nicio valoare intrinsecă sau supraveghere centrală, sunt vulnerabile la fraudă și consumă electricitate și putere de calcul. Sistemele de plăți digitale, cum sunt PayPal și Apple Pay, supralicitează pe sistemul de cărți de debit și de credit, în loc să îl înlocuiască. Experimentul Facebook cu plățile, lansat în 2015, era bazat pe cărți bancare de debit. A eșuat.

Libra este concepută astfel încât să evite aceste pericole. Ea va fi deplin susținută de un fond de rezervă care deține, în principal, titluri guvernamentale, limitându-i volatilitatea. Moneda va fi administrată de un organism independent, care va supraveghea o bază de date centralizate, cu o arhivă anonimizată a tranzacțiilor. Sistemul va fi deschis, astfel încât orice firmă va fi liberă să creeze portofolii digitale care le vor permite clienților să folosească monedele Libra. Uber, Vodafone și Spotify sunt printre marile firme care țin neapărat să fie membri de bază. Se creează un fond care să ofere stimulente pentru magazine și comercianți ca să accepte monedele Libra.

Ce nu ar fi de plăcut? Inițiativa lui Zuckerberg, care dospește la Menlo Park de 18 luni, are două probleme. În primul rând, ea ar putea perturba stabilitatea sistemului financiar. Cea mai mare bancă a Americii, JPMorgan Chase, are 50 de milioane de clienți digitali. Libra ar putea avea, ușor, de zece ori această cifră. Dacă fiecare depunător occidental și-ar muta o zecime din depozitele bancare în monede Libra, fondul său de rezervă ar valora peste 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face-o o forță pe piețele de obligațiuni. Băncile care ar vedea cum pleacă o mare parte din depozite, în favoarea Librei, ar fi vulnerabile la o panică privind solvabilitatea lor; ele ar fi, de asemenea, nevoite să își reducă împrumuturile. Iar perspectiva unor sume uriașe care se scurg peste granițe va îngrijora țările emergente cu o balanță de plăți fragilă.

Aici, apare al doilea pericol: guvernanța Libra. Ea va fi guvernată de o asociație elvețiană, inițial controlată de consorțiu, cam ca dușmanul de moarte al lui James Bond, SPECTRE. Ea va fi independentă de Facebook, deși firma care reprezintă rețeaua socială va furniza mulți utilizatori ai Libra și ar putea să aibă influență decisivă, în cele din urmă. Deși Facebook spune că discută cu reglementatorii, premisa aparentă este că Libra va putea, în cele din urmă, să transcendă guvernelor și băncilor centrale. Facebook promite și că va proteja datele utilizatorilor. Caveat emptor.[1]

Zuckerberg avea obiceiul să se miște repede și să spargă lucruri. De data aceasta, el se mișcă încet și dă preaviz. Dar asta nu poate să ascundă faptul că, deși monedele digitale au potențialul de a schimba lumea în bine, ele pot, de asemenea, să facă mult rău. Guvernele au lăsat rețelele sociale să-și facă de cap. Facebook este pe punctul de a descoperi că ele nu vor face aceeași greșeală cu banii.

Acest articol a apărut în secțiunea Lideri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Apăsați aici ca să cumpărați Libra”

[1] Caveat emptor = din latină, principiul conform căruia cumpărătorul este respinsabil să verifice calitatea mărfii înainte de achiziție.  (n.tr.)