ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) spune că „(…) facilitățile fiscale au făcut și mențin industria IT românească competitivă, într-o cursă cu alte țări care oferă programatorilor impozit pe venit zero, precum Ucraina, Polonia sau Belarus. Deficitul de forță de muncă din IT la nivelul UE este atât de mare, încât o astfel de măsură ar putea avea ca rezultat o reducere masivă a numărului specialiștilor din țară, deci un impact economic major”.

Datele Eurostat arată de asemenea o serie de plusuri, cât și de minusuri ale sectorului IT românesc.

Astfel, valoarea adăugată în sectorul TIC în UE (3,9%) a fost în urma Japoniei (5,4%), a SUA (5,3%) și a Chinei (4,7%) în 2014 (conform celor mai recente date Eurostat – Europe’s Digital Progress Report 2017). Conform raportului citat, România stă bine ca raport al sectorului IT&C în PIB, ocupând un onorabil loc patru după Irlanda, Suedia și Luxemburg, cu aproximativ 6% pondere a acestuia în PIB (Irlanda are 12,9% pondere a TIC în PIB). Dacă avem însă în vedere faptul că economia României nu este însă una dintre cele mai mari din UE, ci printre cele mai mici, și ne raportăm la mărimea pieței de IT&C după valoarea nominală a pieței, vom vedea că suntem pe undeva pe la jumătatea clasamentului (locul 14), cu o valoare de circa 10-11 miliarde de euro (IT + telecom), având ca vecini în ierarhie țări precum Cehia, Danemarca, Finlanda, Austria, care au o populație de două până la patru ori mai mică decât cea a României. Spre comparație, Germania avea în 2014 o piață de IT&C de 121 miliarde EUR, Regatul Unit de 105 miliarde EUR, Franța de 88 miliarde EUR, Italia de 54 miliarde EUR și Spania de 38 miliarde EUR (acestea fiind și statele europene din fruntea ierarhiei, după mărimea nominală a pieței de IT&C din UE).

Ca număr de IT-iști și angajați în sectorul telecom, ne plasăm pe locul 9 în 2014, în UE, cu circa 190.000 de persoane care lucrează în sector. Prin comparație, primele clasate sunt Germania (peste 1,1 milioane de persoane), Regatul Unit (1,1 milioane de persoane), Franța (787 000 de persoane), Italia (614 000 de persoane) și Spania (416 000 de persoane). Înaintea noastră în ierarhie se mai află Polonia, Olanda și Suedia.

Productivitatea în sectorul IT&C s-a ridicat la 96.000 de euro pe persoană în 2014 (96.000 PPS, calculat la paritatea puterii de cumpărare). Aceasta este în mod semnificativ mult în urma celei din SUA (165.000 euro PPS pe persoană), mai mare decât Japonia (euro PPS 83.000 pe persoană), dar mult mai mare decât China (44.000 euro PPS pe persoană), care încă este o țară emergentă. Din acest punct de vedere, România se află, din păcate, undeva spre coada clasamentului, cu circa 55.000 de euro/persoană (circa 50.000 euro /persoană în 2014). Ne situăm practic la același nivel cu Cehia și cu Slovacia, dar în fața unor state precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, Țările Baltice și Croația. Pentru comparație, Irlanda are 291.000 de euro pe persoană, Luxemburg 171.000 de euro pe persoană) și Suedia 147.000 euro pe persoană. La capătul opus al scalei au fost Bulgaria (27.000 EUR pe persoană), Ungaria (32.000 EUR pe persoană) și Polonia (38.000 EUR pe persoană).

Intensitatea cercetării și dezvoltării în sectorul IT&C a fost de 5% în 2014. Conform definiției operaționale care permite comparații mondiale, UE are o intensitate a C&D de 5,3%, față de China 5,2%, SUA 12,3% și Japonia 11% în 2014. La acest capitol, România se află din nou în coada clasamentului, situându-ne chiar pe ultimul loc. Dar în ciuda acestui rezultat dezastruos, dacă avem în vedere ierarhia din punctul de vedere al indicatorului inovării (un indice compozit care are în vedere numărul de brevete din domeniu, ocuparea forței de muncă în activități intensive de cunoaștere, competitivitatea bunurilor de cunoaștere, competitivitatea serviciilor de cunoaștere și scorurile medii de inovație – ponderate în funcție de angajare – ale firmelor cu creștere rapidă), România se află în partea superioară a acestui clasament (locul 12, indice 100), în fața unor țări precum Austria, Franța, Danemarca, Spania, Polonia, Italia sau Belgia, fapt care arată nu numai potențialul de dezvoltare, ci și faptul că lipsa investițiilor este de multe ori suplinită de IT-iștii români prin folosirea intensivă a propriilor creiere.

Prin urmare, datele de mai sus (și mai ales ultimul dintre indicatorii prezentați) arată că deși România dispune de un „stoc” de creiere remarcabile în IT&C, mai sunt multe de făcut până la maturizarea sectorului de IT din România, iar lipsa capitalului de dezvoltare pare a fi principala piedică. Prin urmare, dacă se va dori eliminarea facilității fiscale legate de veniturile IT-iștilor, resursele câștigate ar trebui redirecționate spre măsuri care să stimuleze dezvoltarea accelerată a unor firme de IT.

Penultimii la digitalizare

Datele de mai sus au fost recent reconfirmate și de ultimul Raport de țară din 2019 pentru România, privitor la Indicele economiei și societății digitale (DESI). România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene.

„Cu toate că România înregistrează o ușoară îmbunătățire a performanței în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil (penultimul), având în vedere că progresul general a fost lent. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR), în care sunt definite patru domenii de acțiune, a fost adoptată în februarie 2015, însă progresele înregistrate în punerea în aplicare sunt în continuare limitate”, se arată în raportul DESI 2019 pentru România.

În general, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (față de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activități online, în special rețele sociale și apeluri video. Utilizarea rețelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte țări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează rețelele sociale (față de 65% în UE). De asemenea, cetățenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare și a celor de cumpărături, muzică, materiale video și jocuri (10%, 26% și, respectiv, 63%) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

Sistem informatic fragmentat. Interoperabilitate scăzută

La serviciile publice digitale, situația s-a înrăutățit, România ajungând pe ultimul loc în clasamentul UE. Totuși, țara performează satisfăcător în ceea ce privește anumiți indicatori. Per ansamblu, sistemul informatic al administrației naționale este fragmentat, iar nivelul de interoperabilitate între serviciile administrației publice este scăzut, deoarece fiecare instituție publică s-a concentrat asupra propriului său serviciu public digital. Prin urmare, nu este clar în ce măsură informațiile transmise sunt reutilizate ulterior de celelalte instituții.

„Există un nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și cetățeni, întrucât România se situează pe locul șapte în ceea ce privește utilizatorii de e-guvernare, care reprezintă 82% dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 64%. Acest lucru contrastează cu punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, ceea ce ar putea indica o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și ușurința cu care pot fi utilizate serviciile oferite”, se arată în raport.

Cel mai avansat, dintre instituțiile statului, pe „tărâm” digital, pare a fi Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), care a implementat procesul complet de înregistrare online pentru societățile noi, inclusiv schimbările și modificările din registrul întreprinderilor, vânzarea sau transferul de proprietate (transmiterea părților sociale), precum și procedurile de insolvență. Înregistrarea simplificată online are un timp de răspuns de maximum 3 zile lucrătoare. ONRC furnizează în prezent 30 de servicii publice digitale.

Utilizarea schimbului de date medicale este scăzută (19% dintre medicii generaliști, față de media UE de 43%), serviciile de rețete medicale electronice sunt mai răspândite, iar România se situează pe locul 16, proporția medicilor generaliști care efectuează astfel de schimburi fiind de 39% (comparativ cu media de 50% din UE). În 2018, performanța României s-a îmbunătățit cu 5 puncte procentuale față de anul precedent în ceea ce privește serviciile realizate integral online (punctajul crescând de la 62 la 67). În plus, România se situează ușor sub media UE în ceea ce privește politica privind datele deschise și portalul național de date deschise (62% față de 64 %). A fost adoptată o hotărâre de guvern de instituire a unui Cadru național de interoperabilitate, bazat pe Cadrul european de interoperabilitate. O propunere de lege privind interoperabilitatea este în curs de elaborare la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Începând cu 2018, punctul de acces la serviciul de eDelivery (eDelivery Access Point) este operațional. Acest lucru va contribui la asigurarea conformității cu Regulamentul e-IDAS și va sprijini implementarea de puncte de acces pentru alte servicii, cum ar fi facturarea electronică, transportul, mediul, sănătatea, procedurile de ofertare electronică (e-tendering) sau e-justiția.

În 2018, mai multe autorități de la nivel central și local și-au simplificat procedurile, care sunt disponibile în prezent prin intermediul PCUe. Cu toate acestea, nu toate procedurile pot fi îndeplinite online, punându-se la dispoziție numai documentația necesară.

Noul Centru Național pentru Informații Financiare, reorganizat în octombrie 2017, permite administrației să comunice pe cale electronică cu contribuabilii și să primească declarații fiscale online. Acesta a fost reconceput și simplificat în 2018 și este acum disponibil prin intermediul Punctului de Contact Unic electronic (PCUe). În primele trei luni, numărul declarațiilor fiscale depuse pe cale electronică a crescut la peste 600.000 pe lună, reprezentând 96% din totalul declarațiilor fiscale. Spațiul Privat Virtual (SPV) este sistemul de gestionare a declarațiilor și a obligațiilor fiscale ale cetățenilor, în care sunt stabilite obligațiile de plată; totuși, acesta nu include niciun modul de plată. Ghișeul.ro acționează ca platformă de plată pentru SPV. Începând din martie 2018, adoptarea SPV de către întreprinderi a depășit 200 000 de noi utilizatori/lună în primele trei luni.

Ministerul Sănătății a simplificat procedurile pentru ca dosarul privind aprobarea și corectarea prețurilor medicamentelor să poată fi transmis electronic, iar comunicarea cu operatorii să poată fi efectuată online.

În așteptarea legislației… politicienii sunt ocupați cu Codurile penale

Nodul e-IDAS al României este în curs de construire prin intermediul unui proiect finanțat de FEDR („SITUE”) și se preconizează că va fi finalizat până la sfârșitul anului 2019.

România intenționează să introducă un sistem de identificare electronică (eID) bazat pe cărți de identitate cu cip. Guvernul intenționează să utilizeze identitatea electronică drept instrument juridic pentru interacțiunea dintre cetățeni și întreprinderi cu administrația publică. Implementarea pe scară largă a identității electronice a fost planificată pentru începutul anului 2019, însă procesul este întârziat, fiind în așteptarea adoptării legislației relevante.

Sub media UE la vânzări online

Pe penultimul loc în UE (27 din 28), cu mult sub media UE, ne situăm la integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi și la dimensiunea capitalului uman din IT&C.

În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi. Nu s-au constatat modificări la aproape niciunul dintre indicatori. Întreprinderile din România profită de posibilitățile oferite de analiza volumelor mari de date (big data) (11% față de media UE de 12%); la acest capitol, România se situează pe locul 14. 9% dintre întreprinderile din România utilizează rețelele de socializare (comparativ cu media UE de 21%). S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a utilizării serviciilor de cloud, de la 6% în 2017 la 7% în 2018, însă România rămâne cu mult sub media UE de 18%. Doar 8% din totalul IMM-urilor fac vânzări online (față de media UE de 17%), în timp ce 2% dintre acestea efectuează vânzări online transfrontaliere (comparativ cu media UE de 8%).

România s-a angajat să investească în tehnologiile digitale, prin intermediul programelor coordonate la nivelul UE. Țara este membră a Întreprinderii comune EuroHPC; de asemenea, a semnat Declarația privind crearea Parteneriatului european privind tehnologia blockchain și Declarația privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale.

Digitalizarea întreprinderilor rămâne însă o provocare importantă. Una dintre măsurile de sprijinire a IMM-urilor este programul „Start-up Nation”. Programul se adresează unui număr de aproximativ 10.000 de societăți pe an și propune o finanțare maximă de 44 000 EUR, care poate fi obținută pentru achiziționarea de: echipamente IT, site-uri web, licențe de software, cursuri, consultanță etc. (nu toate legate de IT). În 2017, au fost create peste 8.000 de noi societăți care au semnat programe de finanțare în valoare totală de 1,7 miliarde de lei (aproximativ 380 de milioane de euro).

În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu), iar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

În IT, decalajul de remunerare între femei și bărbați este de 16%

În ciuda creșterii procentului de specialiști în domeniul IT&C de anul trecut, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în comparație cu ansamblul UE (2,1% față de media UE de 3,7%). În ceea ce privește absolvenții în domeniul IT&C, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4,9% din numărul total de absolvenți.

În ceea ce privește specialistele din domeniul IT&C, România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3% din femeile încadrate în muncă în România, ceea ce situează această țară cu puțin sub media UE de 1,4 %. România se află pe locul al treilea în ceea ce privește ponderea femeilor în rândul tuturor specialiștilor în domeniul IT&C (25,7% în 2017, față de media UE de 17,2%). România se situează pe locul 11 în ceea ce privește decalajul de remunerare între femei și bărbați, diferența de remunerare fiind de 16%.

Având în vedere că numărul de locuri în domeniul IT&C în universități este limitat și că numărul de absolvenți în acest domeniu este insuficient, mai multe întreprinderi private investesc în competențele digitale, oferind programe de specializare în domeniul IT.

Mai multe universități din România au început să ofere cursuri online (MOOC).

„Scutirea fiscală acordată profesioniștilor din domeniul IT din această țară contribuie la acoperirea numărului mare de locuri de muncă vacante în IT”, se arată în Raportul DESI.

România are o coaliție națională pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital — Skills4IT. Această platformă deschisă include mai multe părți interesate și se bucură de sprijin politic din partea mai multor ministere. Activitățile se concentrează pe derularea de ore de programare și IT în școli, pe organizarea de cursuri de securitate cibernetică și de evenimente educaționale. De asemenea, coaliția oferă cursuri de formare pentru a actualiza competențele digitale ale forței de muncă. În 2018, România a participat în mod activ la Săptămâna UE a programării, o mișcare bazată pe voluntariat, care are drept scop să încurajeze persoanele de toate vârstele să se implice în programare informatică. Au fost organizate în jur de 458 de activități pe întreg teritoriul țării, la care se estimează că au participat 25.400 de persoane.

În 2018, Guvernul României a lansat o licitație pentru un proiect intitulat „Wireless Campus” – o platformă integrată națională care va oferi acces la internet fără fir în 4.500 de școli de stat. Proiectul va beneficia de o finanțare de 117 milioane de lei (25 de milioane EUR) din partea FEDR și de 32,8 milioane de lei (7 milioane EUR) din bugetul de stat.

Există mai multe inițiative din partea sectorului privat.

În octombrie 2018, Universitatea din București, împreună cu Google România, a lansat un centru de inovare pentru competențe digitale, platforma Google Digital Workshop.

Un nivel ridicat de neconcordanță a competențelor forței de muncă a întreprinderilor limitează capacitatea acestora de a inova și de a valorifica inovarea. Creșterea numărului de specialiști în domeniul IT&C din România, prin asigurarea formării necesare a cadrelor didactice astfel încât oferta educațională să răspundă cererii ridicate, dar și prin recalificarea forței de muncă, este deosebit de importantă pentru ca România să beneficieze pe deplin de economia digitală.

Încetinire a creșterii sectorului în 2018

Singurul loc unde România se poziționează mai bine este la capitolul conectivitate, unde România se situează pe locul 22. În 2018 însă, România nu a continuat tendința de ameliorare cu aceeași viteză ca în anii precedenți. În special, acoperirea serviciilor fixe de bandă largă a stagnat, proporția gospodăriilor acoperite fiind de aproximativ 87%, și rămâne încă în urma celor mai multe state membre (locul 26 în UE). Utilizarea serviciilor fixe de bandă largă stagnează la 66% dintre gospodării și este cu mult sub media UE de 77%. Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorii la care țara are rezultate foarte bune, și anume acoperirea serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză și utilizarea acesteia (75% și, respectiv, 45%). Cu toate acestea, decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România este ilustrat de cifrele acoperirii serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză, de care beneficiază 39% din zonele rurale (deși este peste media UE de 29%). Proporția locuințelor care beneficiază de abonamente la servicii de bandă largă de mare viteză (≥ 30 Mbps) este mult mai mare (55%) decât media UE de 41%, deși în anul precedent creșterea medie în UE (8 puncte procentuale) a depășit creșterea înregistrată în România (2 puncte procentuale). În mod similar, în ceea ce privește utilizarea serviciilor de bandă largă de foarte mare viteză, România depășește în continuare în mare măsură media UE (45% față de 20%). Cu toate acestea, situația din România nu a cunoscut decât o îmbunătățire marginală în ceea ce privește acest indicator (1 punct procentual), după o îmbunătățire impresionantă cu 12 puncte procentuale în anul precedent. România a rămas în urmă în ceea ce privește acoperirea 4G (77%), clasându-se cu mult sub media UE de 94%. În mod similar, indicatorul de utilizare a serviciilor mobile de bandă largă plasează România printre statele membre cu cele mai slabe rezultate, în pofida scăderii semnificative a prețurilor conexiunilor mobile de bandă largă pentru ofertele care propun inclusiv achiziționarea unui terminal mobil (de la 21 de euro la 10 euro), cu mult sub media UE de 24 de euro.

Pentru a aborda decalajul digital dintre mediul urban și cel rural, în cadrul financiar 2014-2020, Programul Operațional Competitivitate din România a prevăzut alocarea sumei de 100 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în timp ce Programul Operațional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a prevăzut inițial o sumă indicativă de 25 de milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul LEADER, dintre care mai puțin de 2 milioane de euro au fost alocate efectiv măsurilor privind infrastructura de bandă largă.

Proiectul RoNet, care își propune să sprijine construirea de rețele backhaul în „zonele albe”, a primit o finanțare de 45 de milioane de euro din partea FEDR, dintr-un total de 54 de milioane de euro, pentru a finaliza acoperirea prevăzută în actuala perioadă de finanțare, asigurând infrastructura de racordare la banda largă pentru un obiectiv de 721 de localități. La sfârșitul lunii septembrie 2018, autoritățile naționale au raportat recepția lucrărilor în 607 localități, în timp ce în 484 de localități lucrările au fost finalizate și au fost acceptate. A fost înființată o nouă schemă de subvenții pentru construirea de rețele de generație următoare (NGN), cu un buget total estimat de 64 de milioane de euro, cu scopul de a oferi sprijin operatorilor privați care vor instala infrastructura backhaul și de acces la bucla locală („last-mile”) în alte localități aflate în zone (albe) insuficient deservite. Prima cerere de propuneri din cadrul proiectului a fost lansată în octombrie 2018, iar proiectele sunt în curs de evaluare. Se preconizează că o a doua cerere de propuneri, supusă unei consultări publice până la începutul lunii ianuarie 2019, va fi lansată în prima jumătate a anului 2019.

România a rămas în urmă în ceea ce privește acoperirea 4G (77%), clasându-se cu mult sub media UE de 94%. În mod similar, indicatorul de utilizare a serviciilor mobile de bandă largă plasează România printre statele membre cu cele mai slabe rezultate, în pofida scăderii semnificative a prețurilor conexiunilor mobile de bandă largă pentru ofertele care propun inclusiv achiziționarea unui terminal mobil (de la 21 euro la 10 euro), cu mult sub media UE de 24 de euro. În total, în România, s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicații pe suport radio de bandă largă. În noiembrie 2018, a fost publicată Strategia națională pentru implementarea tehnologiilor 5G în România, în vederea consultării publice. Adoptarea strategiei naționale este planificată înainte de organizarea procedurii de selecție pentru spectrul multi-bandă cu frecvența de 700 MHz, în timp ce alte câteva benzi rămân pentru a doua jumătate a anului 2019 (inclusiv benzile de 800 MHz, 1 500 MHz, 2 600 MHz și 3 400-3 600 MHz). Cu toate acestea, întregul proces pare să fie afectat de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 114/2018; aceasta stabilește un nivel foarte ridicat al prețului de rezervă, care pare să depășească nivelurile de referință europene pentru licențele viitoare, precum și o majorare similară a taxelor minime pentru reînnoirea licențelor existente. În plus, ordonanța de urgență mărește în mod semnificativ tariful anual de monitorizare aplicat sectorului. Aceste modificări ar putea afecta dezvoltarea unei infrastructuri digitale orientate spre viitor în România. „România ar beneficia de pe urma menținerii ritmului de dezvoltare a conectivității în bandă largă înregistrat în anii precedenți. În 2018, creșterea sectorului a stagnat, în timp ce măsurile adoptate la sfârșitul anului ar putea submina dezvoltarea potențială a viitoarelor rețele 5G”, se arată în Raportul DESI.