Goana după petrol

Ediția tipărită | Afaceri – 16 martie 2019 | HOUSTON

UN HOTEL URIAȘ de la Houston era plin de directori din industria petrolului și gazelor pe 11 martie, la începutul unei CERAWeek. IHS Markit, firma de cercetare care a organizat evenimentul, i-a strâns laolaltă pe secretarul pentru energie al SUA, șefii de la BP și Chevron (două dintre cele mai mari companii petroliere din lume) și alte personalități. Printre costumele negre era și un nou-venit fără cravată: Andy Jassy, șeful Amazon Web Services. Vorbind într-o mare sală de bal, el a lăudat virtuțile gigantului informaticii în cloud, de a se mișca repede și de a învăța din greșeli. Jassy era acolo nu doar ca să ofere sfaturi de management companiilor care au fost odinioară cele mai valoroase din lume. Era acolo și ca să le ia drept cliente.

Companiile energetice vor să producă petrol și gaz în mod mai eficient, pe măsură ce se confruntă cu prețuri volatile și cu o cerere nesigură pe termen lung. Investițiile digitale promit să reducă costurile și să sporească producția. Giganții high-tech ca Amazon, Microsoft și Alphabet, ca și un mănunchi de start-up-uri, vor să îi ajute. Cu tot sprijinul profesat de Silicon Valley pentru energia curată față de combustibilii fosili, industria energetică reprezintă o oportunitate uriașă. Evaluările companiilor petroliere sunt mult mai mici decât cele ale firmelor high-tech, dar lăzile lor de bani rămân adânci (vezi graficul).

Nenumărate industrii susțin că big data (mega-datele) și inteligența artificială (AI) vor deschide calea unei noi prosperități. Tendința la petrol și gaz este totuși notabilă, parțial pentru că este marcantă, parțial pentru că vine târziu. Ani la rând, multe companii au rămas concentrate pe sporirea rezervelor de petrol, nu pe extracția sa în mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Managerii se chinuiau să folosească datele înregistrate în diferite părți ale firmei sau în diferite părți ale lumii.

Toate astea se schimbă. Abundența petrolului de șisturi a făcut să fie mai puțin urgentă căutarea de rezerve decât necesitatea de a proteja profiturile. Șisturile subliniază și utilitatea unor noi instrumente de analiză, spune Paul Goydan de la BCG, o consultanță, deoarece datele țâșnesc din miile de puțuri împrăștiate prin Texas, Dakota de Nord și alte câmpuri petroliere bogate. Costurile mai mici ale senzorilor, ale depozitării și puterii de calcul au făcut ca instrumentele digitale să devină mai atractive.

Proiectele incipiente încep să dea rezultate. BP combină informația în timp real de la senzori cu propriile sale modele și instrumente analitice pentru a optimiza producția – firma consideră că aceste instrumente digitale au sporit producția de petrol cu peste 30.000 de barili pe zi anul trecut. Yuri Sebregts, președintele pentru tehnologie al Shell, spune că unui geolog i-ar trebui luni ca să facă harta faliilor subterane, software-ul poate să citească acum toate datele seismice, operând aceeași sarcină în câteva ore, pentru 20 de dolari.

Pe măsură ce aceste eforturi se amplifică, firmele de energie îmbină expertiza lor cu cea a industriei high-tech. Microsoft le-a curtat de cea mai lungă vreme. În februarie, ExxonMobil a anunțat că întinsele sale operațiuni din bazinul Permian, din Texas, vor folosi cloud-ul Microsoft, AI și alte servicii.  Asta îi va putea permite lui ExxonMobil să foreze și să își repartizeze personalul mai eficient și să limiteze scurgerile de metan. Amazon încearcă să prindă trenul din urmă. Dimensiunea echipei sale de petrol și gaze s-a triplat în ultimii ani, iar compania lucrează cu giganți energetici precum Halliburton și Shell. La Houston, a prezentat un echipament de înmagazinare a datelor care a fost permanent udat cu apă, pentru a-i dovedi rezistența în câmpuri petroliere neospitaliere.

Alphabet, firma-mamă a Google, este relativ mai la coadă, dar speră să schimbe asta. Anul trecut, Google Cloud l-a angajat pe Darryl Willis, un fost director executiv la BP, să conducă un nou grup energetic. El estimează că industria folosește 1-5% din datele disponibile. Alphabet a semnat acorduri cu Total din Franța și cu Anadarko, o firmă petrolieră americană care testează acum forajul automat și are un specialist AI în board-ul său de directori.

Firmele energetice au unele rețineri să lucreze cu marile firme high-tech – și nu doar pentru că stelele din Silicon Valley le-au pus în umbră. Automatizarea sporește riscul de atacuri ale hackerilor. Ambițiile din ce în ce mai mari ale firmelor high-tech provoacă stupoare. Jassy a fost întrebat de cineva dacă Amazon va începe chiar ea să producă petrol și gaz. El a spus că nu, iar participanții din sală au râs nervos.

Nu doar petroliștii nu se simt confortabil cu parteneriatele. Amazon, Microsoft și Google se sprijină pe tineri inteligenți, specialiști în coduri, cărora nu le place să lucreze pentru companii controversate. „Suntem parteneri și urmăm nevoile partenerului energetic”, spune Caglayan Arkan, care răspunde de activitatea Microsoft cu sectorul energetic. Dar în februarie, angajații Microsoft au cerut ca firma să anuleze un contract de vânzare a unor căști pentru realitate augmentată pentru armata americană. Anul trecut, Google a decis să nu reînnoiască un contract cu Pentagonul, după ce unii angajați au susținut că firma nu ar trebui să fie în „afacerile cu războiul”. Lucrătorii high-tech pot să insiste și că ei nu vor să fie nici în afacerile cu combustibili fosili.

Acest articol a apărut în secțiunea Afaceri din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Goana după petrol”