FMI confirmă scenariile de încetinire a economiei

Fondul Monetar Internațional (FMI) confirmă estimările privind încetinirea economiei globale. În ultimul său raport privind economia lumii, Fondul estimează o încetinire a creșterii economice globale de la 3,5% până la 3,3%. Evaluarea corectează pentru a treia oară consecutiv estimările privind creșterea economiei globale. De ce pesimistă, când totuși avem creștere economică? Din cauza multiplelor incertitudini care apasă asupra economiei mondiale și care au toate șansele să ne influențeze și nouă economia. În ce ne privește, FMI reface calculele: economia României va crește cu numai 3,1% în acest an, și nu cu 3,4%, cât era prognoza din octombrie 2018. De ce ne-ar interesa o estimare a creșterii PIB, într-un moment în care fierb tensiuni sub presiunea sezoanelor electorale? Simplu: pentru că bugetul țării, cu factura sa de cheltuieli cu tot, este construit în ipoteza că economia va crește cu 5,5%. Între 5,5% și 3,1% se ascund miliarde de euro.

De altfel, lucrurile nu arată încurajator în Europa: Statele Unite vor să impună tarife vamale pentru automobilele europene importate acolo, Italia se scufundă în recesiune, Brexitul, chiar dacă se va tranșa un acord de divorț, va avea efecte încă nebănuite, americanii și chinezii n-au tranșat chestiunea acordului comercial, iar protecționismul afectează creșterea economică.

Dincolo de avertismentele lansate de șefii FMI privind încetinirea economiei globale, analiștii de la Unicredit sunt și mai rezervați. Ei cred că modelul de creștere economică bazat pe impulsionarea consumului stimulat de măriri de salarii și-a atins limitele. Ei estimează că economia ar putea încetini în acest an până la 2,8%, urmând ca, în 2020, an cu puternic parfum electoral, economia să afișeze o creștere a PIB cu 1,8%. În spatele acestui scenariu de încetinire masivă a economiei românești stau argumente economice. Măsurile fiscale administrate vor avea un efect negativ atât asupra creditării, cât și asupra investițiilor. În plus, problemele economiilor partenere vor afecta exporturile românești, centrate masiv pe industria auto.

Economia României cam stă cu spatele la zid, expansiunea consumului se va tempera, creditarea se va restrânge, investițiile lipsesc, cele străine fiind oarecum inhibate de reglementările fiscale abundente și surprinzătoare. Economiștii de la ING Bank estimează și ei o frânare a creșterii economiei românești în următorii doi ani. Anul acesta, economia ar putea crește cu 2,7%, iar în 2020, cu 2,1%, estimează Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING România, care avertizează că economia globală este puternic amenințată de o posibilă recesiune.

Economia României nu este izolată de economia globală, dimpotrivă, uneori efectele unei crize se propagă mai rapid într-o economie cu dezechilibre mari, așa cum este a noastră. Deși sub presiunea Standard& Poor’s, controversata OUG 114 a fost modificată, sub cupola noilor reguli, influența sa este mai mică de un miliard de lei, în coborâre de la inițial proiectata colectă de 5,4 miliarde lei. Totuși, reglementarea va inhiba creditarea în următorii doi ani, avertizează economiștii Unicredit, ceea ce va frâna creșterea economiei. Acum, merită ca pentru a colecta la buget 900 de milioane de lei, să riscăm deteriorarea economiei și, probabil, pierderi mai mari per ansamblu? Economiștii spun că nu, avertizând că efectele încetinirii globale se vor resimți oricum și la noi.

De altfel, putem observa influența negativă a Brexitului, care este deja vizibilă în regiunea central și est-europeană, scrie Gabriel Nițulescu în această ediție a Reporter Global.

Ar fi trebuit să ne protejăm sub umbrela monedei unice, sugerează Anca Dragu, fost ministru de finanțe, în articolul său „A fi sau a nu fi” o uniune monetară. Din perspectiva uniunii monetare, totuși, libera circulație a oamenilor este esențială, inclusiv dreptul cetățenilor europeni de a munci în altă țară. Ca atare, ideea, mai veche, a actualului ministru de finanțe de a limita dreptul la muncă în străinătate al românilor contrazice oarecum intenția de a intra vreodată în zona euro.

Până la urmă, aderarea la Uniunea Europeană a impulsionat dezvoltarea țării. I-a injectat capital, ceea ce îi lipsea, și a ridicat nivelul de trai. Totuși, lipsa unor proiecte coerente, ignorarea guvernanței corporative și un nivel destul de ridicat al corupției au adâncit discrepanțele între diferitele regiuni ale țării. Cu alte cuvinte, Capitala și alte câteva orașe au un nivel de viață peste media europeană, în vreme ce în unele zone, în special rurale, nu există canalizare, se trăiește ca în Evul Mediu. Evident, din aceste zone, o mare parte dintre oameni s-au salvat de sărăcie, plecând la muncă în străinătate. Dacă vrem să se întoarcă, soluția nu stă în reglementarea intervalului în care munca afară este permisă, ci în reducerea birocrației, crearea unor proiecte regionale inteligente și, mai ales, în scăderea temperaturii corupției. Să nu uităm un alt argument în favoarea revenirii în țară, reevaluarea instituției meritului. Din păcate, nu avem, deși ar trebui să fim mai conectați ca niciodată la agenda europeană, nu părem să învățăm mare lucru și nici nu înțelegem care sunt tendințele de dezvoltare ale Uniunii.

Comentarii




Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele