
„Operaţiunea tupeu” a fost un succes. Imaginea lui Bolsonaro tunzându-se după ce a anulat o întâlnire cu un superministru francez a făcut ocolul lumii, scrie cotidianul Folha într-un articol preluat de RADOR.
Redăm articolul integral:
Europenii au înţeles mesajul şi se pregătesc să pună la sertar acordul cu Mercosur, pentru a-l apăra de furtuna populistă.
Întâlnirea cu secretarul pentru comerţ american câteva zila mai târziu a scos în evidenţă sabotajul prezidenţial: pregătirea Braziliei pentru Brexit.
Prin aplicarea reţetei confruntării permanente cu Parlamentul, prin formarea unui cabinet de război şi prin punerea la cale a unui campanii mediatice senzaţionale, Boris Johnson i-a pus de fanaticii Brexit-ului în poziţie de luptă.
Europenii au avertizat deja că nu vor accepta renegocierea condiţiilor de ieşire. Impasul pare definitiv, iar ieşirea radicală a Regatului Unit pe 31 octombrie – inevitabilă.
Nu contează dacă previziunile care merg de la un deceniu de recesiune la o pură şi simplă implozie a statului, sunt catastrofale. Boris Johnson doreşte să schimbe cursul istoriei şi, spre deosebire de omologii săi american şi brazilian, el dispune de mijloacele intelectuale pentru împlinirea acestui obiectiv.
O dovadă în acest sens, după ceva mai mult de o săptămână de la venirea sa la putere, lumea a intrat în TPB: tensiunea pre-Brexit.
Bolsonaro şi genialii săi consilieri cred cu sfinţenie că aventura Brexit-ului este mai atrăgătoare decât piaţa Uniunii Europene, cu 500 de milioane de persoane.
Astfel, aceştia invocă vorbele frumoase ale vânzătorului de maşini la mâna a doua Steve Bannon, care a prezentat mereu brexit-ul drept Big Bang-ul unei noi ere comerciale.
În realitatea sa paralelă, pe viitor cooperarea internaţională va fi eliberată de restricţii de mediu, sanitare şi nu va avea nici un pic de ambiţie umanistă.
Din păcate, marea uniune comercială nu este decât o fantezie dintr-un simplu motiv: alianţa americană ar fi cuiul în sicriul Regatului Unit.
Scoţienii, care visează să devină o Scandinavie ieftioară, preferă independenţa dezmembrării a ceea ce rămâne din statul social.
Pentru nord-irlandezi, perspectiva vasalităţii faţă de Donald Trump este la fel de înfricoşătoare ca şi reunificarea insulei, divizate din 1920, faptul aceste redevenind o posibilitate.
Riscul de a se urca pe un Titanic nu-l sperie pe Bolsonaro, care continuă să-şi investească întregul capital politic în alinierea cu şarlatanii anglo-saxoni, în speranţa că recentele daruri ale lui Trump, cum ar fi accesul în culisele OCDE şi ale NATO, să nu fie firimituri, ci gustări legate de ceea ce urmează.
Obsedaţi de graniţe şi de ameninţările lor imaginare, populiştii au ajuns la putere prin demonizarea celuilalt, fie el latino-american, arab sau african.
Trump, însă, a eşuat în a construi un zid la graniţa cu Mexicul, Bolsonaro nu a făcut decât să zgârie puţin dictatura lui Maduro, iar Salvini a fost împiedicat de nişte judecători curajoşi să-i lase pe refugiaţi să se înece în Mediterana.
Prin intermediul Brexit-ului, Boris le va oferi populiştilor globali atât de aşteptatul lor moment cathartic. Numai acest lucru este suficient pentru a dobândi adeziunea orbească a tuturor acestora.