Au început să curgă „stimulentele” pentru campaniile electorale? Atunci când statul, prin agențiile sale, sau mai nou, prin fondurile născute din controversata ordonanță 114 și finanțate de Trezorerie, împrăștie bani în plin sezon electoral, cu un cântar debalansat, probabil că așa stau lucrurile.

 Astfel, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a anunțat, la mijlocul lunii septembrie, că au fost aprobate prin ordin al președintelui CNSP un număr de 116 proiecte, în valoare de aproape 2,3 miliarde de lei. Selecția a fost dură, mai puțin de 4% din proiecte au fost aprobate dintr-un total de peste 3.000 depuse.

Proiectele sunt destinate realizării unor investiții de mai mică anvergură (ulițe, drumuri, podețe, școli, dispensare etc.) și vor începe să fie implementate în octombrie, după semnarea contractelor (care are loc între 26 septembrie și 3 octombrie) cu cei 116 beneficiari.

La zece zile de la semnare, vor fi alocate și primele tranșe de bani, așa cum prevede, de altfel, un articol din OUG 114/2018: „În termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanțare, Comisia Națională de Strategie și Prognoză virează beneficiarului într-un cont de disponibil cu destinație specială suma solicitată. În execuție, în termen de trei zile de la încasare, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, respectiv universitățile transferă suma aflată în contul de disponibil în bugetul local sau în bugetele de venituri și cheltuieli ale universităților, după caz, în vederea  utilizării acesteia. Avansul neutilizat până la data de 31 decembrie a fiecărui an se restituie în contul Fondului din care a fost virată”.

„Celelalte proiecte sunt în analiză și vor fi aprobate treptat până la plafonul de contractare de 10 miliarde de lei în acest an. Proiectele depuse care au documentația completă și sunt peste plafonul de contractare rămân la CNSP și vor deveni eligibile ulterior”, anunța instituția într-un comunicat.

Proiectele, finanțate printr-un nou instrument, numit Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI), lansat prin controversata OUG 114/2018, se derulează sub formă de granturi, acordate din Fond, iar sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului. Fondul e gestionat formal de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituție condusă de Ion Ghizdeanu și care e subordonată de facto premierului Dăncilă.

Plafoanele de contractare și tragerile anuale aferente granturilor acordate din Fond se aprobă anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar, potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată. În anul 2019, plafoanele de contractare și de tragere acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI), sunt fiecare în sumă de 5.000 de milioane de lei.

FDI a fost inventat de Darius Vâlcov („creierul” din spatele OUG 114/2018) și pare a fi instrumentul perfect de momire a alegătorilor, având în vedere că alocarea primelor sume de bani se face exact în preajma campaniei electorale, când Dăncilă, care e premier, șef PSD și candidat la prezidențiale, are nevoie ca primarii să se mobilizeze la maximum pentru a-i aduce voturile necesare intrării în turul al doilea. De altfel, cele mai mari proiecte (ca sumă) sunt alocate UAT-urilor conduse de primari PSD: din primele cele mai mari 10 proiecte ca valoare, doar unul merge către o UAT condusă de opoziție (locul 3 – Consiliul Județean Călărași, cu majoritate PNL [PNL 17 locuri în CJ, PSD 12 locuri și ALDE 2 locuri], 69,9 milioane lei pentru finanțarea construirii unui nou corp de spital), restul de 9 finanțări mergând exclusiv către primari PSD (un total de 568 milioane lei). Dacă extindem analiza la un număr de 15 proiecte ordonate ca valoare, 14 sunt alocate către primării conduse de primari PSD și doar unul către o UAT condusă de un președinte de CJ din opoziție (PNL). Practic, doar 12% din proiecte și doar 13% din sume au mers către UAT-urile conduse de primari/președinți de CJ din opoziție (PNL).

Pe primele locuri în topul județelor beneficiare ale acestor finanțări (cu sume de peste 100 de milioane de lei) sunt Olt cu 8 proiecte în valoare de peste 247 milioane de lei, Buzău cu 9 proiecte în valoare de aproape 205 milioane de lei, Constanța cu 8 proiecte în valoare de aproape 192 milioane de lei, Giurgiu cu 8 proiecte în valoare de peste 185 milioane de lei, Călărași cu 5 proiecte (din care 3 proiecte alocate PNL) de peste 169 milioane de lei, Bistrița-Năsăud         cu 3 proiecte de aproape 131 milioane de lei și Tulcea         tot cu 3 proiecte de peste 120 milioane de lei.

Situația este însă similară cu cea arătată de un recent studiu, publicat la începutul acestui an de către EFOR, un think tank din București înființat de experți cunoscuți în politici publice și reforma administrației, organizație care analiza alocările de fonduri din PNDL.

„Conform Legii 500/2002 privind finanțele publice, cele 2 fonduri (Fondul de Intervenție și Fondul de Rezervă) pot fi utilizate în situații neprevăzute, care necesită intervenții rapide. Istoric vorbind, fondul de rezervă a fost unul dintre cele mai clientelare mecanisme, fiind folosit prin încălcarea legislației și prin excepții de la regulă, acoperind cheltuieli care nu au un caracter urgent. Acest fapt a fost remarcat constant și în rapoartele Curții de Conturi. Pentru Fondul de Rezervă au fost emise 31 de hotărâri de guvern. Dintre acestea, am analizat 15, în cazul cărora am putut identifica un beneficiar direct de la nivel local. Restul de 1.3 miliarde au fost transferate către ministere și Secretariatul General al Guvernului. Din aceștia, prin 2 hotărâri (777 și 974) s-a aprobat suma de 800 de milioane de lei pentru plata deconturilor din PNDL 1 și PNDL 2. Din celelalte hotărâri s-au finanțat cheltuieli curente și de capital, cheltuieli pentru susținerea sistemului de protecție a copilului, precum și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap sau s-au alocat fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urmă reprezentând 1/3 din suma totală de 997 milioane lei,” explică autorii Raportului EFOR despre clientelismul politic. Situația celor 997 milioane arată din punct de vedere politic astfel: (grafice Alocări Fondul de Rezervă și Alocări Fondul de Intervenție).

„De asemenea, în 2018 au fost alocați bani din Fondul pentru Intervenție, mare parte mergând la acoperirea problemelor cauzate de inundațiile din martie și iunie. 126 de milioane de lei au fost alocați către Ministerul Sănătății, respectiv Ministerul Apelor și Pădurilor. Pentru inundații au ajuns 373 de milioane de lei, cei mulți bani la județele Vrancea (55 milioane), Vâlcea (37 milioane) și Prahova (33 milioane). Statistic vorbind, pe partide, 71% din banii pentru inundații au ajuns la PSD. În linii generale, partidele din sfera guvernării au intrat în posesia a 65% din fondurile destinate PNDL în 2018. Practicile de alocare nu au devenit neapărat mai transparente, chiar dacă premierul consideră că PNDL este un succes. Și dacă este un program destinat în primul rând comunelor și orașelor mici, Primăria Sectorului 3 a înregistrat un succes, în sensul în care a primit 38 de milioane de lei și cel mai mare număr de plăți”, continuă autorii Raportului. Aceștia mai arată și faptul că „județele conduse de lideri PSD puternici, precum Olt, Dâmbovița, Vaslui sau Buzău, au fost primele în topul deconturilor. Diferențele între primii clasați în top și ultimii sunt vizibile, mai ales la capitolul comune”. Situația este similară cu aceea a primelor alocări din FDI, unde se poate remarca însă faptul că procentul sumelor direcționate către primari PSD este și mai mare decât în cazul fondurilor din PNDL. De asemenea, unele din județele cele mai blagoslovite cu fonduri PNDL, conduse de lideri PSD puternici, se regăsesc și în topul județelor cu sume alocate din FDI (cum ar fi județul Olt, unde „împărățesc” Paul Stănescu, Vâlcov și Florin Iordache).

Primarii nu mai vor fonduri europene

Alocarea în acest fel a fondurilor are o serie de efecte negative vizibile, conform EFOR.

„Bugetarea de tip bazar încurajează negocierea, în locul unei viziuni pe termen lung, reduce semnificativ transparența și dialogul cu beneficiarii reali ai investițiilor și reduce posibilitatea de investiții alternative din fonduri europene sau provenind de la alte entități internaționale, care solicită reguli clare și proceduri mult mai bine puse la punct. Astfel de comportamente vedem atât în România, unde primarii nu mai aplică la fonduri europene, pentru că este mult mai facil mecanismul clientelar al PNDL, cât și în Republica Moldova, unde banii pentru infrastructură națională au fost realocați către bucăți de drumuri petecite, dar cu impact la electorat.”

De remarcat este faptul că în cazul acestor 116 proiecte finanțate prin FDI, aproape 1,7 miliarde de lei (din totalul de 2,3 miliarde de lei), adică aproximativ 75% din totalul fondurilor alocate, au mers către „reabilitarea și modernizarea drumurilor locale/comunale”, în vreme ce spre alte domenii au mers restul de 25%: sănătate 71 de milioane de lei (3%), educație 123 de milioane de lei (5,3%), rețele de apă și canalizare 131 de milioane de lei (5,7%) și extindere/înființare rețea de gaze 290 de milioane de lei (12,6%).

„Și la capitolul achiziții există outliers”, se arată în raportul EFOR. „Cel mai recent raport EFOR, referitor la județul Constanța, ne arată că primele cinci – majoritatea cunoscute la nivel local și asociate în diferite feluri cu actori politici – din 115 competitori au câștigat peste 50% din fondurile destinate proiectelor de investiții. Situația este la fel și în celelalte 10 județe analizate de-a lungul timpului de EFOR. La toate acestea, să adăugăm un procent important de achiziții cu număr scăzut de oferte și contracte adjudecate cu utilizarea criteriului „prețul cel mai scăzut”. Un alt raport recent, despre achizițiile în consultanță pentru infrastructură, arată cum 79 de firme din peste 4.600 au câștigat jumătate din peste 16 miliarde de lei. În trei sferturi din cazuri, criteriul de selecție a fost prețul cel mai scăzut, ceea ce ne arată că interesul nu este neapărat pentru calitate. Jumătate din proceduri au avut între 1 și 3 competitori. Eliminarea totală a acestui tip de comportament este iluzorie, pentru că aceste fonduri sunt principala pușculiță de bani legali a partidelor politice, cu care se finanțează indirect voturi și se cumpără fidelități (sau cel puțin prietenii și alianțe temporare). Dar fără transparență, reguli clare, precum și fără numirea unor decidenți competenți și cu viziune, nu vom ieși nici măcar cu pași mici din zona de clientelism politic. Pentru a scoate România din noroi, PNDL trebuie să devină un program mai transparent și echilibrat, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice și urmărirea implementării reale, pe teren a proiectelor.(…) EFOR a demonstrat că în anii precedenți cu alegeri, fondurile au fost alocate cu predilecție primarilor de aceeași culoare cu guvernul“. ■