Salvăm minele de cărbuni cu taxe

38
7 minute de lectură

După modelul achitării datoriei fostei Companii Române de Petrol (CRP) prin taxa de un cent pe litru (0,01 dolari americani) de benzină, guvernul ar intenționa să perceapă tuturor consumatorilor, prin introducerea în factura de energie electrică, o taxă pentru plata certificatelor verzi ale Complexului Energetic Oltenia (CEO).

Foto: Agerpres

Ba, mai mult, în ultimele zile se vehiculează informația că, în cazul în care schema de ajutor pentru sprijinirea CEO nu este aprobată de Comisia Europeană, guvernul pregătește un proiect prin care Hidroelectrica să preia centralele pe cărbune. Nu doar a celor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ci și termocentrala Paroșeni, care funcționează cu huilă extrasă din Valea Jiului și care este acum parte a Complexului Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Oltenia a finalizat un document pe care îl va trimite pentru aprobare Comisiei Europene și care prevede o schemă de sprijin pentru ca producătorul de energie să-și poată plăti certificatele de emisii aferente acestui an, după cum susține chiar directorul general al companiei Sorin Boza. Această măsură este considerată necesară de către inițiatori, din cauza scumpirii certificatelor de emisii poluante. Numai anul acesta, certificatele de emisii pe care trebuie să le plătească producătorul de energie pe cărbune, pentru emisiile poluante pe care le degajă în atmosferă, sunt de 1,6 miliarde de lei, față de 1,45 miliarde de lei, anul trecut. Schema de sprijin este echivalentul unui acord-cadru prin care poate fi acordat ajutor de stat mai multor companii. În această primăvară, pentru a plăti toate certificatele de emisii aferente anului trecut, CE Oltenia a contractat credite de 500 de milioane de euro de la șase bănci, cu garanții de stat. În aprilie, Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, declara că producătorul de energie pe cărbune ar fi intrat în insolvență, dacă nu ar fi putut lua creditul pentru plata certificatelor de emisii și în acest moment compania este foarte vulnerabilă la noi scumpiri ale certificatelor și la impredictibilitatea pieței, astfel că guvernul vrea să notifice la Bruxelles o schemă de sprijin pentru următorii ani. „Ca atare, conform memorandumului aprobat în guvern, care prevedea ca primă măsură acest credit, iar, ca a doua măsură, vom creiona o schemă pe care o vom notifica Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru o perioadă de patru-cinci ani, diferența pe care piața nu o internalizează să fie o schemă de sprijin”, arăta Vișan. Potrivit planului guvernului, toți consumatorii români de energie electrică ar urma să plătească o așa-numită taxă de adecvanță CEO, trecută în factura fiecăruia (pe sistemul certificatelor verzi sau al contribuției de cogenerare), timp de zece ani, în perioada 2020-2030, în sumă totală de 10,65 miliarde de lei (maximum), adică peste două miliarde de euro. Impactul la consumator: 0,033 lei/kWh (adică 3,3 bani) în primul an, 2020, urmând ca acesta să scadă gradual, până la 0,002 lei/kWh în anul 2030. „În prezent, tarifele reglementate pentru consumatorii casnici sunt de circa 0,412 lei/kWh astfel încât taxa de adecvanță CEO va majora aceste tarife cu 8% în 2020, 4,8% în 2021 și 4,3% n 2022”, potrivit schemei.

Certificatele de emisii, scumpe

Foto: Agerpres

Uniunea Europeană a introdus, prin Directiva 2003/87, o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, un mecanism de reducere a emisiilor, care se bazează pe principiul „limitare – tranzacționare” (EU ETS – Emissions Trading System al UE). Același mecanism introduce certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (EUA – European Union Allowance), un titlu care conferă unei instalații dreptul de a emite o tonă de CO2 echivalent. Potrivit legislației în vigoare, o termocentrală pe cărbune trebuie să achiziționeze un certificat CO2 pentru fiecare megawatt de energie produs. Astfel, la costul de producție se adaugă cei 14,05 euro (circa 65,5 lei) la fiecare megawatt, ceea ce face energia produsă pe lignit și huilă mult mai scumpă decât cea hidro, nucleară sau regenerabilă. Potrivit datelor prezentate de reprezentanții companiei, CE Oltenia a vândut aproape jumătate din energia pe care o produce în anul 2018 la un preț mediu de 225 lei/MWh. Dacă, din acest preț, scădem costul certificatului CO2, pentru CE Oltenia mai rămân doar aproape 160 lei/MWh. Sub costul de producție, de circa 180 lei/MWh. Dacă prețul unui certificat CO2 ar fi rămas la valorile din anii trecuți, de 4 – 5 euro, CE Oltenia ar fi fost pe profit, dar la un preț de 14 euro/certificat, CEO intră pe pierdere. În schimb, termocentralele trebuie să facă și investiții pentru conformarea la condiționalitățile de mediu, astfel încât să atingă parametrii prevăzuți de legislație. Ceea ce înseamnă că acestea pot produce și cumpăra certificate CO2 doar dacă ating acești parametri. CE Oltenia, de exemplu, a investit peste un miliard de euro în proiecte de mediu. Schema de ajutor este un mecanism implementat în toate statele europene și nu reprezintă ajutor de stat, potrivit directorului general al CEO. Practic, este vorba de anumite capacități de rezervă pe care unii producători le țin pregătite pentru cazul în care ar trebui să intre în funcțiune și să acopere deficite pe anumite intervale. Acești producători ar urma să primească o remunerație suplimentară față de prețul propriu-zis al energiei. Ministerul Energiei a lansat la începutul acestui an o licitație pentru un consultant care să vină cu o strategie privind implementarea acestui instrument în România.

Cărbunele, combustibil strategic

În strategia energetică națională, cărbunele este considerat resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic, fiind un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale. „În perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic National (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică. Producția de lignit și huilă în România depinde direct de cererea națională de resurse energetice primare în sectorul de producere a energiei electrice și de resursele/rezervele de care dispune România. Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea prețului materiei prime, cu influență directă în prețul energiei produse din această resursă energetică primară”, se arată în document. Producția de lignit energetic se realizează în principal în bazinul minier al Olteniei, într-un număr de 15 perimetre miniere în care, prin capacitățile de producție instalate, se poate realiza o producție flexibilă între 20 și 30 de milioane tone/an. Resursele de lignit sunt epuizabile, iar în actualele perimetre termenul de concesiune acordat prin licențe de exploatare a depășit prima jumătate. Asigurarea necesarului de lignit pentru funcționarea în condiții de eficiență economică a centralelor electrice se va realiza prin identificarea și deschiderea unor noi perimetre miniere numai în condiții de eficiență economică. Necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice și termice va fi asigurat din producția minelor Vulcan și Livezeni, completat cu necesarul din import, până la reconfigurarea capacităților termoenergetice nerentabile de pe huilă pe altă resursă energetică primară mai eficientă. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele