Frans Timmermans, dublu agent electoral

77
7 minute de lectură

La o zi după summitul de la Sibiu, pe când Klaus Iohannis și Liviu Dragnea se luptau să arate că, vorba filmului, a fost sau nu a fost, fiecare dintre ei, plus președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și premierul Dăncilă primeau câte o misivă. Expeditor: prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Socialist și candidat la șefia Comisiei, Timmermans anunța că România a luat-o, practic, pe calea Poloniei și a Ungariei în privința statului de drept. Este vorba de un ultimatum: dacă autoritățile de la București se încăpățânează cu modificările la codurile penale, Uniunea face primul pas pentru activarea articolului 7, care are ca punct final suspendarea dreptului de vot în Consiliu. Sau, mai degrabă, scrisoarea-avertisment este ultimul pas până la evitarea acestei activări. În scrisoarea către primii patru oameni în statul român, Frans Timmermans vorbește despre motivele care au stat la baza acestei decizii.

„Din nefericire, evoluțiile recente din România au agravat problemele existente privind respectarea statului de drept.”

La rândul său, un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat scrisoarea: „Principalele preocupări se referă la evoluțiile care interferează cu independența justiției și lupta efectivă împotriva corupției, inclusiv protecția intereselor financiare ale UE, și, în mod particular, recentele modificări ale Codului penal, care ar putea face ca infractorii să scape nepedepsiți”.

Un avertisment. Atât

Câteva scurte precizări. În primul rând, Comisia vorbește despre intrarea iminentă a României sub mecanismul privitor la Cadrul Statului de Drept al Uniunii, un mecanism care prevede un dialog între UE și țara direct vizată, astfel încât statul respectiv să corecteze derapajele și să evite activarea articolului 7.

În al doilea rând, în istoria Uniunii Europene niciodată nu s-a suspendat dreptul de vot al vreunei țări. Ungaria și Polonia sunt, și ele, pe cale de a fi afectate de această decizie, dar, pe cât se poate prevedea, cu regulile actuale nu se va ajunge niciodată până într-acolo. Motivul este cât se poate de simplu: suspendarea dreptului de vot se face doar dacă toate țările membre sunt de acord.

Macron: sunt tensiuni

Acestea ar fi faptele. Dar ce ne spun ele? Și cum le folosesc actorii politici, aflați în dublă campanie electorală, pentru europarlamentare și pentru referendum?

Ceea ce era de așteptat s-a întâmplat. Pas cu pas și în alte nuanțe, România pare să ajungă din urmă Polonia și Ungaria. Celor doi copii teribili ex-comuniști ai Uniunii li se adaugă România, chiar dacă mai timid și chiar dacă entuziasmul pentru cauza comunitară e încă la cote ridicate în țara noastră. Cumva, ideea era anticipată de președintele francez, Emmanuel Macron, la Sibiu, chiar în ziua summitului: „Sunt tensiuni în România şi anumite măsuri luate de guvern au fragilizat statul de drept. Comisia a spus-o deja şi rămânem vigilenţi în această privință. Am observat şi că președintele Iohannis a fost vigilent, prezent, puternic, pentru a păstra linia potrivită. Pentru România şi pentru poporul român, a fi un stat puternic în interiorul Uniunii Europene, respectând valorile, inclusiv cele care ţin de independenţa justiţiei şi a statului de drept, e un element foarte important. Sunt alături de Comisie şi mai multe state membre ne-am exprimat în acest sens şi susţin punctele de vedere solide ale preşedintelui Iohannis pe această temă”.

Semnal către alegătorii proprii

 În plină campanie pentru europarlamentare, România și Ungaria au cele mai mari partide, PSD și FIDESZ, „en froid” cu grupurile politice mari de care aparțin, socialiștii și, respectiv popularii. Ele se află, alături de cazul Poloniei, pe trepte diferite în colimatorul instituțiilor europene, la capitolul independența justiției și statul de drept. Alinierea statelor foste comuniste la standardele fondatorilor Uniunii încă pare să fie o problemă. Sigur, nu doar standardele sunt de vină, iar viața politică în cele trei state dă, oricum, în clocot. Oricâte „năzdrăvănii juridice” ar fi făcut împricinații, nu trebuie să uităm totuși în ce context intră și România în clubul celor pasibili de a li se aplica așa-numita opțiune „nucleară”, adică activarea articolului 7. Suntem în campanie electorală pentru europarlamentare. Euroscepticii câștigă teren și e nevoie de semnale clare că europenii trebuie să fie optimiști și încrezători în viitorii lideri de după europarlamentare, că derapajele de la valorile comune sunt taxate și că Uniunea e capabilă să-și facă ordine în propria ogradă.

Desigur, în cazul României, avertismentul Comisiei nu e o surpriză. De multă vreme, autoritățile române au primit semnale, observații, mustrări, încurajări, iar gama formulelor de dialog pare să se fi epuizat. Venind însă pe fondul campaniei electorale, ultimatumul dat de Frans Timmermans e mai puțin perceput ca o chestiune care trebuie rezolvată cu creionul pe hârtie și mai mult ca un subiect de luptă și dezbatere electorală.

Coaliția ignoră scrisoarea

Într-o intervenție la Antena3, liderul PSD, Liviu Dragnea, a explicat că singurul „câștig” al românilor după summitul de la Sibiu este această scrisoare a lui Frans Timmermans: „Am avut gura aurită. Eu am spus zilele trecute că principalul lucru discutat de Iohannis cu stăpânii lui a fost să scoată repede ceva iar împotriva României, că așa îl ajută pe el în campania electorală”. Liderii PSD s-au arătat prea puțin impresionați de problemele legate de Frans Timmermans. Tonul declarațiilor a fost unul singur: Uniunea Europeană să își vadă lungul nasului, în România legiferează majoritatea parlamentară și nu e treaba altora să se amestece în treburile noastre interne. PSD folosește scrisoarea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene pentru a explica electoratului său că ceea ce a tot susținut până acum, și anume că România trebuie să își hotărască singură soarta, nu să i-o decidă UE, este perfect îndreptățită. Cumva, în aceeași direcție, merge și discursul lui Călin Popescu Tăriceanu, șef al Senatului și unul dintre destinatarii misivei. Liderul ALDE îi reproșează lui Timmermans că a tăcut timp de 12 ani, perioadă în care, susține Tăriceanu, s-au comis în justiție toate abuzurile pe care se străduiește acum puterea să le corecteze.

Opoziția sărbătorește

În schimb, în tabăra opoziției e sărbătoare: socialistul Timmermans le dă peste nas socialiștilor lui Dragnea. Ludovic Orban, liderul PNL, punctează: „PSD și ALDE riscă să marginalizeze România și chiar să pună sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană. Orice vot pentru candidații PSD sau ALDE este un vot care va face rău României, pentru că, la ora actuală, atât PSD, cât și ALDE sunt partide marginalizate, partide care nu sunt acceptate la nivel european, partide care fac un rău imens României.”

Până la urmă, riscul suspendării dreptului de vot al României în interiorul Uniunii Europene, așa cum reiese din scrisoarea lui Frans Timmermans, e mai degrabă o vorbă în vânt, iar PSD și ALDE o știu suficient de bine pentru a o folosi ca să întărească tușa neatârnării țării față de străini. Are mai mult dimensiune simbolică. Și o știu, tot la fel de bine, și președintele Iohannis, și PNL și USR pentru a o prezenta într-un spectru sumbru, în care România este pusă laolaltă cu Ungaria și Polonia, motiv pentru care încearcă să-și mobilizeze electoratul și să-i scoată la urne pe nehotărâții care i-ar putea vota.

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele