Gazele rusești ar putea ajunge prin conducta Isaccea-Negru Vodă în Serbia

120
8 minute de lectură

Ucraina și Rusia au semnat un acord pentru încă cinci ani privind tranzitul gazelor, potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei, Niculae Havrileț.

Foto: Bogdan Cristel

Livrarea de gaze rusești prin conducta Isaccea – Negru Vodă către alte state europene ar putea fi reluată întrucât Rusia și Ucraina au încheiat un acord pe încă cinci ani, a declarat, pentru Reporter Global, Niculae Havrileț, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Chiar dacă Bulgaria, care până la finalul anului 2019 era principalul beneficiar al gazelor transportate prin această conductă, a ales să importe pe o altă rută, prin conducta Turkstream, conducta Isaccea-Negru Vodă poate duce gazul în Serbia și alte țări din Balcani, potrivit lui Niculae Havrileț.

În încercarea de a limita dependența de tranzitul gazelor prin Ucraina, Rusia construiește noi gazoducte care să ocolească această țară cu care, în urmă cu mai mulți ani, a avut conflicte privind livrările de gaze. Este de menționat faptul că Rusia a închis de două ori gazul către Ucraina – în perioade ale iernilor din 2006 și 2009 – , pe fondul disputelor privind prețurile care au izbucnit după ce liderii pro-occidentali au ajuns la putere la Kiev. Întrucât și aprovizionarea României cu gaze rusești se face prin Ucraina, la acea vreme și consumatorii români au fost afectați. Acum, Rusia poate să transporte gazul prin Marea Neagră, ocolind astfel Ucraina, pe ruta Bulgaria până în Turcia. Totuși, recent, Rusia și Ucraina au încheiat un nou acord pe o perioadă de cinci ani privind tranzitul gazelor. Isaccea – Negru Vodă este o conductă de tranzit care până la finalul anului 2019 transporta gaze din Rusia spre Bulgaria prin Ucraina. Pentru acest gaz care traversa România, compania rusă Gazprom plătea o taxă companiei naționale de transport al gazelor, Transgaz. „Aceasta este doar o conductă de tranzit, aprovizionarea României cu gaze din Rusia se face la un punct înainte de Isaccea, astfel că nu se pune problema ca aprovizionarea pieței interne să fie afectată. Principalul beneficiar al gazului transportat pe ruta Isaccea – Negru Vodă era Bulgaria, dar după ce aceasta a ales Turkstream, pe ruta Isaccea – Negru Vodă gazele de la Gazprom pot ajunge în Serbia și de aici și în alte state din fosta Iugoslavie, în funcție de ce interconectări au. Capacitatea de tranzit pe această  conductă este în curs de a fi scoasă la licitație”, a declarat pentru Reporter Global Niculae Havrileț. „Pe conducta T1, se importă în România atâta cât nominalizează furnizorii care au contracte de import. În schimb, pe firul T2, la 31 decembrie 2019 a expirat contractul cu Gazprom  și suntem în proceduri de a scoate la licitație capacitatea de tranzit. Pe firul T3 avem contract cu Gazprom până la 31 decembrie 2023 și noi încasăm banii fie că Gazprom livrează gaze, fie că nu”, a declarat, recent, directorul general al Transgaz, Ion Sterian.

Bulgaria a ales Turkstream

Costurile gazoductului Turkstream sunt estimate la șapte miliarde de euro. Pe 21 octombrie, premierul bulgar Boiko Borisov a inaugurat o conductă de 11 km, care face legătura între rețeaua de transport a gazelor naturale din Bulgaria și cea din Turcia. Bulgaria, care era principalul destinatar al gazului rusesc ce tranzita Dobrogea, a anunțat pe 30 decembrie că va primi gaze din Rusia prin noua conductă Turkstream, din ianuarie. Această conductă aduce gaze din Rusia prin Marea Neagră, ceea ce pentru Bulgaria înseamnă costuri mai mici. „Am finalizat cu Gazprom o modificare a punctului de intrare a livrărilor (…) convenabilă pentru Bulgaria. Punctul de livrare devine Strandja 2”, situat la granița bulgaro-turcă, a afirmat ministrul bulgar al energiei, Temenujka Petkova, citată de presa internațională. Ministrul a justificat decizia prin posibilitatea de a economisi 70 de milioane de leva (35 de milioane de euro) pe an cheltuiți ca taxe de tranzit via România, învecinată cu Ucraina, de unde venea la acel moment gazul rusesc. Prețul gazului în Bulgaria ar putea scădea astfel cu 5%, a menționat Petkova. Conducta Turkstream leagă Rusia de partea europeană a Turciei. Prima linie a conductei are o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienților din Europa de Sud-Est.

BRUA, gata la finalul anului

O altă conductă care ar diversifica tranzitul gazelor în Europa, ocolind Ucraina, este conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Aceasta ar urma să fie finalizată la sfârșitul acestui an, deși termenul inițial era finalul anului 2019, potrivit unui raport financiar al Transgaz. Compania a explicat, într-un document intitulat „Planul de dezvoltare a sistemului național de transport al gazelor în perioada 2019-2028”, motivele care au dus la aceste întârzieri. „Cu toate eforturile depuse de Transgaz pentru realizarea în termen a proiectului BRUA Faza I, pe parcursul implementării proiectului s-au întâmpinat probleme care, cumulate, afectează implementarea integrală a proiectului în termenul asumat. În principal, cauzele care au dus la înregistrarea întârzierilor sunt survenite din derularea procedurilor de licitație, completarea și îmbunătățirea cadrului legislativ, identificarea unor situri arheologice, condiții meteorologice – adverse, care s-au manifestat pe perioade lungi, prelungirea negocierilor cu unii proprietari/utilizatori de terenuri, precum și un număr mare de modificări apărute pe timpul executării lucrărilor”, precizează oficialii Transgaz. La mijlocul anului 2019, Ministerul Economiei informa, într-un comunicat de presă, că Transgaz a finalizat deja aproape jumătate din conductă, iar cele trei stații de comprimare sunt gata în proporție de 80-90%. „În cadrul proiectului BRUA-Faza 1, investiție de aproximativ 560 de milioane de euro, se vor desfășura lucrări pe teritoriul a 11 județe din țară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km și o capacitate maximă de 1,5 miliarde mc/ anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde mc/ anual spre Ungaria. Până la acest moment, au fost finalizați 215 km de conductă și trei stații de comprimare, după cum urmează: STG Jupa – finalizată, se află în probe tehnologice, punerea în funcțiune va avea loc la 1 octombrie 2019; Podișor – finalizată în proporție de circa 90%, punerea în funcțiune va avea loc la 1 noiembrie 2019; Bibești – finalizată 80%, punerea în funcțiune este estimată pentru data de 17 aprilie 2020”, preciza la acea vreme Ministerul Economiei. Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Nodul Tehnologic Podișor cu Stația de Măsurare Gaze Horia pe direcția Podișor-Corbu-Hurezani-Hațeg-Recaș-Horia. Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum și valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu Bulgaria și Ungaria. Faza I a proiectului BRUA necesită o investiție totală de 478,6 milioane de euro. UE a acordat un grant de 179 de milioane de euro pentru realizarea conductei. Premierul Ludovic Orban a fost prezent, la începutul lunii noiembrie 2019, la inaugurarea stației de comprimare gaze de la Podișor, când Transgaz a anunțat că a finalizat deja 330 de kilometri din cei 479 de kilometri ai gazoductului BRUA. „Sectorul energetic poate și trebuie să fie motorul de dezvoltare a economiei României, însă rămâne departe de potențial. În programul de guvernare recunoaștem și susținem rolul proiectelor strategice ale Transgaz și, prin intermediul acestei companii importante, fie că e vorba de BRUA sau de Ungheni-Chișinău, sau de gazele din Marea Neagră, avem obligația să luptăm pentru a face din România o țară sigură din punct de vedere energetic. Transgaz urmează să construiască și conducta Tuzla – Podișor, de racordare la BRUA a perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră. Conexiunea ar urma să pună România pe o poziție superioară pe harta pieței europene a gazelor, prin gazoductul BRUA.

Principalul beneficiar direct al conductei este consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, iar producția propriu-zisă încă nu se știe când va începe. În prezent, Exxon negociază vânzarea participației în Neptun Deep, de preluarea unei părți din acțiuni fiind interesată și compania românească de stat Romgaz. OMV Petrom a amânat decizia de a investi în continuare în perimetrul din Marea Neagră, în urma adoptării Legii offshore și a Ordonanței 114/2018, ale căror prevederi au fost considerate păguboase pentru companie. Statul român, prin Ministerul Economiei, deține 58,5% din acțiunile Transgaz, iar restul sunt tranzacționate pe bursă. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele