Șocul electoral pentru Angela Merkel nu a fost atât de mare precum se aștepta. Dar un lucru este clar: la 30 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, extrema dreaptă este aici ca să rămână. Iar cheia acestei probleme nu a fost găsită încă.

Vestea bună este că partidele care formează „marea coaliție” de guvernare în Germania, CDU (creștin-democrat) și SPD (social-democrat) au câștigat alegerile din landurile Saxonia, respectiv Brandenburg. Dar vestea proastă este că AfD (Alternativa pentru Germania, extrema dreaptă) s-a clasat a doua în ambele landuri, înregistrând creșteri spectaculoase, față de 2014.

În Saxonia, CDU a câștigat cu 32,5%, dar a pierdut aproape 7 procente față de 2014. AfD a devenit a doua forță politică în landul est-german, cu 27,8%, cel mai mare rezultat înregistrat de acest partid într-un parlament regional. Față de 2014, AfD aproape că și-a triplat scorul în acest land. Nu e de mirare. În orașul saxon Dresda s-a născut, în 2014, organizația PEGIDA (Patrioții Europeni împotriva Islamizării Vestului), care a cooperat strâns, în decursul anilor, cu AfD în organizarea mai multor acțiuni publice cu caracter antiislamic.

În Brandenburg, un land tradițional de centru-stânga, alcătuit dintr-o multitudine de comune și mici orașe din jurul capitalei Berlin, SPD a rămas primul partid, cu 26,1% din voturi, urmat de AfD, cu 23,7%. SPD a pierdut aproape 6 puncte față de 2014, iar AfD a câștigat, în schimb, 11,5%.

Ce a fost mai rău…

Înainte de aceste alegeri, comentatorii germani erau de părere că rezultatele vor afecta puternic fragilul guvern de coaliție al cancelarei Angela Merkel. Ea și-a anunțat deja retragerea din funcție la sfârșitul mandatului său actual, în 2021, dar ceea ce se profila ca un dezastru electoral, și anume pierderea de către CDU și SPD a pozițiilor fruntașe într-un land și în celălalt, în beneficiul AfD, ar fi putut grăbi demisia guvernului.

În SPD, demoralizat deja de o serie de înfrângeri electorale, s-ar fi auzit și mai tare vocile criticilor care doresc ca partidul să părăsească guvernul Merkel.

De asemenea, se estimau tensiuni de lungă durată în CDU, unde aripile conservatoare și moderată se află în contradicție în ceea ce privește provocarea reprezentată de AfD și modul cum ar trebui să i se răspundă. Pentru conservatori, partidul a migrat prea mult la centru și a neglijat temele identitare, lăsând astfel teren liber de exprimare extremei drepte. Aceasta, în timp ce moderații resping preluarea vreuneia dintre temele extremei drepte, considerând că astfel n-ar face decât să-i legitimeze pe extremiști.

În cele din urmă, rezultatele nu au fost atât de rele pentru partidele tradiționale – existau așteptări chiar și mai sumbre. Totuși, rezultatele au arătat o deplasare semnificativă către extrema dreaptă, pe fondul unei participări la vot mai ridicate decât de obicei.

Rezultatele înregistrate în cele două landuri, coroborate cu foarte probabila ratare a intrării liberal-democraților în cele două parlamente regionale, vor complica eforturile de a forma o coaliție de guvernare. Mai ales că partidele majore au exclus orice fel de coaliție cu AfD.

Ceea ce putea fi cel mai rău nu s-a întâmplat, dar tendințele sunt îngrijorătoare. Iar cei doi parteneri de coaliție de la Berlin au toate motivele să privească viitorul cu îngrijorare.

Centrul, tot mai slab

Alegerile din cele două landuri au confirmat fenomenul de subțiere a centrului politic al Germaniei, vizibil de mai mult timp și care a făcut foarte dificilă formarea unei coaliții de guvernare, după alegerile din septembrie 2017.

După cum s-a putut observa la scrutinul federal din septembrie 2017, la alegerile regionale din Bavaria și Hessa, din octombrie 2018, dar și la alegerile europene din mai 2019, declinul celor două partide tradiționale majore este deja o problemă cronică.

Potrivit unui studiu realizat pentru canalul de televiziune ARD și reluat de presa germană, majoritatea alegătorilor pe care CDU i-a pierdut a mers la AFD.

În cazul alegătorilor SPD, foștii săi votanți s-au orientat fie către extrema dreaptă, fie către verzi.

De altfel, și acest scrutin din landurile est-germane a confirmat un fenomen vizibil la nivel european: ascensiunea ecologiștilor.

În Brandenburg, ei au obținut 10,8% (o creștere cu 4,6 puncte); în Saxonia, au câștigat 8,6% (în creștere cu 2,9 puncte), reușind chiar să depășească SPD.

Cifrele înregistrate de verzi în cele două landuri estice sunt încă mici, dacă e să le comparăm cu ceea ce ei obțin în mod obișnuit în landurile de vest. Dar vorbim despre Germania de Est, unde verzii realizau, de obicei, scoruri infime. În cele două mari orașe din Saxonia, Dresda și Leipzig, ecologiștii au ajuns chiar, pentru prima dată, să câștige în trei circumscripții.

30 de ani după…

De asemenea, un fenomen a devenit vizibil în campania preelectorală: AfD nu s-a limitat la discursul său antiimigrație, ci s-a implicat, în mod deosebit, în dezbaterea asupra estului Germaniei, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Reunificarea a fost, în multe privințe, o poveste de succes: salariile sunt în creștere, șomajul în est a scăzut la 7,6% în 2017, comparativ cu 17% în 1999.

Dar salariile și pensiile rămân mai mici în Est decât în Vest; populația îmbătrânește mai repede; nu există companii estice listate în cadrul indicelui DAX de la Frankfurt și foarte puține companii mari își au sediile în landurile din Est.

Landurile din Est au suferit transformări dramatice după reunificarea din 1990 și există percepția că acestea nu au fost abordate în mod adecvat.

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, regiunea încă raportează salarii și pensii mai mici decât în Vest. Șomajul rămâne mai mare și, adesea, locuitorii din regiune se plâng că șoselele și căile ferate sunt mai proaste decât în partea occidentală.

Guvernul federal are planuri de eliminare a cărbunelui până în 2038, ceea ce riscă să elimine alte mii de locuri de muncă în regiune.

Transformări s-au produs și în plan social. Din cauza șomajului ridicat, a veniturilor mici și a slabelor perspective, mulți tineri calificați, întreprinzători și dinamici au părăsit landurile din Est, întreptându-se spre Vest.

Conform Institutului de Cercetări Economice din Dresda, citat de presa franceză, populația est-germană a scăzut la nivelul din 1905, în timp ce populația din Vest este mai mare ca niciodată.

Și chiar dacă guvernul a alocat 40 de miliarde de euro pentru a ajuta la trecerea către energie mai curată și a favorizat apariția unui mare număr de posturi de funcționari publici în Est, sentimentul de nemulțumire și abandon există.

Toate aceste lucruri au oferit un teren fertil pentru AfD

Germania a traversat un deceniu de creștere economică susținută, iar landurile din fostul stat comunist au cunoscut progrese substanțiale. Iată că doar aspectul economic și, mai ales, câștigurile obținute în raport cu propria situație din trecut nu sunt de natură a potoli resentimente și a asigura o reală coeziune. Oamenii nu se compară cu propria situație din trecut, ci cu ceea ce se întâmplă mai la vest. Un fenomen, de altfel, vizibil în întreaga Europă Centrală și care, spun analiștii, a stat la baza ascensiunii iliberalismului.

Este esențial pentru liderii partidelor majore din Germania să găsească cheia pentru această problemă complicată.