Giganții tech din India se îneacă în propriul succes

119
11 minute de lectură
Foto: Getty Images / Guliver

În fiecare zi, milioane de oameni se expun riscurilor generate de poluarea excesivă. Peste două milioane și jumătate se expun acestui risc major în Gurgaon, un oraș aflat la aproximativ 30 de kilometri de capitala Indiei, New Delhi, practic, o suburbie a Capitalei.

În luna martie a acestui an, Gurgaon a fost catalogat drept cel mai poluat oraș din lume, de către asociația Greenpeace și IQ Air Visual. Poluarea este atât de ridicată, încât locuitorii trebuie să verifice o aplicație care monitorizează calitatea aerului, de fiecare dată când doresc să iasă din casă, pentru a ști dacă este sigur să iasă afară fără mască. Majoritatea oamenilor trăiesc acolo pentru mult-râvnitele joburi în domeniul tehnologiei, care sunt foarte bine plătite, dar mai degrabă le distrug sănătatea.

Gurgaon este unul dintre cele mai noi centre high-tech ale țării în care își au sediile centrale giganți tehnologici cum ar fi Google și Microsoft, alte mari startup-uri, precum și cel mai mare lanț hotelier indian, OYO, împreună cu marea firmă de livrare a Indiei, Zomato.

În cealaltă parte a Indiei, în sudul țării, se află Bangalore, probabil cea mai bună alternativă în fața unui oraș precum Gurgaon. Acest oraș este de multe ori descris drept „Silicon Valley-ul“ Indiei. În Bangalore se ascunde o concurență intensă a companiilor americane. Aici se regăsește sediul central al celei mai mari companii din lume, Amazon, precum și al celui mai mare retailer online din India, Flipkart, care, la rândul său, este deținut de altă mare firmă americană, Walmart. De asemenea, acest oraș este locul de naștere al agenției de călătorii Ola și al altor firme de outsourcing, cum ar fi Infosys și Wipro.

Cum s-au amplificat problemele

Gurgaon și Bangalore „au explodat“ în ultimele două decenii ca principale centre ale avansului tehnologic al Indiei, cu milioane de indieni care ocupă locurile de muncă extrem de prețuite și de bine plătite. Orașele arată, însă, una dintre principalele dileme cu care se confruntă țara: raportul dintre creșterea economică rapidă, necesară pentru a-și conduce economia de 3 trilioane de dolari, și nevoia de a-i susține pe cei 1,3 miliarde de oameni, fapt ce a creat o criză a stării mediului.

Necesitățile energetice ale Indiei sunt în creștere, deoarece încearcă să extindă avansul producției și tehnologiei pentru a scoate milioane de oameni din sărăcie. Asta înseamnă mai multe fabrici, mai multe birouri, mai multe reședințe și vehicule.

Țara și-a stabilit ținte ambițioase încă de la semnarea Acordului de la Paris privind clima, urmărind să obțină 40% din energia sa din surse regenerabile, cum ar fi cea eoliană și solară, până în 2030. Au fost înregistrate progrese semnificative (energia regenerabilă reprezintă acum aproape 23%), dar India este încă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume și mai mult de jumătate din energia electrică provine în continuare din arderea cărbunelui.

O zonă de război a construcțiilor și un amalgam de corporații, construcții din sticlă și logo-uri ale marilor companii din lume, Gurgaon, cunoscut oficial drept Gurugram, este unul dintre orașele care au înregistrat o rapidă creștere economică în India.

Însă, încă din prima săptămână a lunii noiembrie, Gurgaon și metropola vecină, New Delhi, au fost acoperite de un strat de smog atât de gros, încât oficialii au declarat o „urgență de sănătate publică”, zeci de zboruri fiind anulate, iar școlile, închise.

Poluarea în trafic și praful de la construcții sunt o mare parte a cauzei, dar arderea anuală a deșeurilor culturilor fermierilor locali înrăutățește situația în această perioadă a anului.

Bangalore a precedat avansul tehnologic al Gurgaon, dar transformarea sa a fost și mai dramatică. Orașul, numit oficial Bengaluru, era denumit „Orașul Grădinilor” sau „Paradisul pensionarilor”. Acum, nu mai este cazul. Comparativ cu Gurgaon, care are un aer otrăvitor, Bangalore are blocaje de trafic îngrozitoare – numărul de vehicule din oraș a trecut de la aproximativ 1,4 milioane în 2000, la mai mult de 8 milioane în acest an.

Conform estimărilor de anul trecut ale Agenției de Cooperare Internațională din Japonia, implicată în construirea unui sistem care să ușureze problemele de trafic din Bangalore, viteza medie pe drumurile orașului în timpul orelor de vârf de dimineață este de doar 12 kilometri pe oră.

Autoritățile orașului se gândesc să introducă benzi de autobuz și chiar o taxă de congestionare în stil londonez, asemănătoare cu taxa Oxygen din București, pentru a ușura blocajele urbane, dar vor avea nevoie de mult timp pentru a le pune la punct.

Altitudinea mai ridicată la care este situat și climatul moderat din Bangalore au ajutat la evitarea smogurilor asemănătoare celor din Gurgaon și Delhi, dar mai multe studii din ultimii ani au arătat că transportul este cea mai mare sursă de emisii nocive din oraș, contribuind cu aproximativ 40%.

Foto: Getty Images / Guliver

Lipsa apei potabile

Ambele orașe au o altă problemă uriașă în comun: consumă apă mai repede decât o pot produce. Estimările arată că populațiile lor vor crește cu mai mult de două ori în următorul deceniu, raportându-ne la extinderea rapidă din ultimii ani, punând și mai mult în dificultate infrastructura deja dezorientată. Gurgaon și Bangalore, împreună cu alte 19 orașe din India, vor rămâne fără ape subterane anul viitor, conform estimărilor realizate de guvernul indian.

„Creșterea industrială din orașe și din jurul acestora va fi grav compromisă, deoarece companiile își vor muta operațiunile în locații sigure din punctul de vedere al aprovizionării cu apă“, se arată în raportul unei organizații de statistică din subordinea executivului de la New Delhi.

Milioane de locuitori deja se bazează pe cisternele cu apă personale, deoarece livrările trimise de guvern sunt adesea ineficiente. Utilizarea apelor subterane din Bangalore se ridică la 143%, conform ultimelor date guvernamentale, ceea ce înseamnă că, în fiecare an, se consumă mai mult decât se produce din ploi și scurgeri ale apei. Pentru Gurgaon, s-a consemnat 220%, ceea ce crește și mai mult îngrijorarea, mulți locuitori dorind să părăsească orașul cât mai repede din acest motiv.

Cum se implică marile companii?

Firmele care au condus la acest avans tehnologic al Indiei știu prea bine că trebuie să se implice în protejarea mediului înconjurător și, implicit, a viitorului activității lor, care depinde de el.

OYO, care operează peste 20.000 de hoteluri din 80 de țări, este în proces de mutare la un sediu mai mare din Gurgaon. Compania a încercat să-și facă noul birou durabil, asigurând apropierea de transportul public, creând spații deschise mai mari pentru a reduce nevoia de aer condiționat și iluminat și de a reduce consumul de hârtie și plastic. Compania face eforturi similare în hotelurile sale pentru a promova reciclarea, gestionarea deșeurilor și recoltarea apei pluviale.

Războiul companiilor ajunge într-un punct comun

Peste 2.000 de kilometri la sud, în Bangalore, Flipkart și Amazon, companiile sunt blocate într-o cursă pentru a-și reduce impactul asupra mediului, chiar și atunci când luptă pentru un loc de top pe piața de retail online din India. Flipkart a anunțat la sfârșitul lunii august că va elimina ambalajele din plastic de unică folosință din lanțul său de furnizare până în martie 2021. Amazon a declarat, o săptămână mai târziu, că va face acest lucru până în iunie 2020. Companiile testează alternative din hârtie, carton și alte materiale reciclabile. Flipkart a început, de asemenea, colectarea materialelor de ambalare din plastic de la clienți, astfel încât să nu ajungă în depozitele de deșeuri.

Ambele companii spun, de asemenea, că încearcă să reducă cantitatea de ambalaje pe care o necesită fiecare livrare, precum și emisiile de carbon ale vehiculelor lor, încercând să ambaleze mai multe produse în același ambalaj.

Firma americană a instalat tehnologia de captare a energiei solare și a apei pluviale în mai multe dintre depozitele sale, precum și lumini de detectare a mișcării, care se sting imediat ce lucrătorii părăsesc clădirea. Flipkart spune că are peste douăzeci de depozite cu certificare ISO 14001, un standard global care evaluează companiile în funcție de cât de bine gestionează consumul de energie, consumul de apă și gestionarea deșeurilor.

CEO-ul Amazon, miliardarul Jeff Bezos, a promis în septembrie că firma va elimina orice emisii de carbon până în 2040, însă India reprezintă o provocare deosebit de mare.

Ca parte a angajamentului său din septembrie, Amazon a spus că va avea 100.000 de vehicule electrice pentru livrare, în funcțiune la nivel mondial până în 2023. Dar compania nu a dezvăluit până acum câte dintre acestea vor fi implementate în India. Flipkart, deținută de Walmart, a început deja să folosească vehicule de livrare electrice și spune că 40% din vehiculele sale vor fi electrice până în martie anul viitor.

Amazon India folosește apă reciclată la sediul său din Bangalore și la noul său campus din Hyderabad, fiind cea mai mare clădire de birouri Amazon din lume. De asemenea, compania s-a asociat cu un ONG local, cu autoritățile orașului și cu alte câteva firme tehnologice, pentru a ajuta la finanțarea și construirea unei stații de epurare la unul dintre zecile de lacuri din Bangalore.

La rândul său, Flipkart afirmă că a eliminat plasticul de unică folosință din birourile sale, care în prezent găzduiesc în jur de 8.500 de angajați, folosind materiale alternative precum oțelul inoxidabil și sticla. Firma de comerț electronic susține că nivelul de deșeuri pe care îl produce a scăzut, în ciuda creșterii rapide a companiei.

Foto: Getty Images / Guliver

Timpul nu este pierdut

Toate companiile recunosc sentimentul de urgență și amploarea problemei, iar timpul trece. Pe măsură ce apa se scurge, deșeurile de plastic se acumulează și aerul devine tot mai toxic, fiecare trebuie să facă tot ce poate. Pur și simplu, este greu, dar nu imposibil, pentru companiile din India să țină pasul cu creșterea acesteia și să reducă drastic emisiile de carbon, în același timp.

În timp ce unele dintre cele mai mari nume din domeniul tehnologiei și finanțelor sunt angajate să rezolve criza de mediu a Indiei, mai sunt multe de făcut. Când vine vorba de combaterea poluării, de descongestionarea traficului și de deficitul de apă din India, lipsa de infrastructură a țării poate fi o provocare. Însă, așa cum am văzut și în cazul altor state, posibilități sunt, trebuie să existe doar voință politică și inițiativă din partea companiilor. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele