Grecia iese din programul de salvare, dar maratonul continuă

Economia crește din nou, dar criza a provocat pagube consistente.

36
3 minute de lectură

Ediția tipărită | Finanțe și economie

2 august 2018 | ATENA

„NIMENI nu cumpără mobilă pe timp de criză”, se vaită Konstantinos Vourvoulakis. El și tatăl său făceau mobilă lucrată manual, dar cum clienții nu au mai avut bani, au închis prăvălia în 2014. Bărbatul vorbăreț și cu temperament meridional a început să conducă un taximetru în schimb, plimbându-i pe turiști prin Atena și oferindu-le sfaturi de voiaj. Dar el nu crede că va putea să-și permită să plece în vacanță prea curând.

Problemele Greciei legate de datoria publică au dus la o prăbușire economică mai lungă decât Marea Depresie din America. În 2009, noul prim-ministru a recunoscut că cifrele deficitului bugetar fuseseră subevaluate ani de zile și că erau poate duble față de cele raportate inițial. Agențiile de rating au depunctat datoria Greciei. Dobânzile și-au luat zborul. În 2010, guvernul s-a îndreptat către zona euro și FMI pentru ajutor. Împrumuturile au fost condiționate: Grecia trebuia să implementeze tăieri drastice ale cheltuielilor și reforme structurale.

Pe 20 august, Grecia va ieși din ultimul dintre cele trei programe de salvare (bail-out) economică. Atât creditorii, cât și guvernul cred că finanțele publice s-au ameliorat suficient ca Grecia să poată să se împrumute din nou de pe piețe. Scutirea de datorie agreată în iunie contribuie la diminuarea rambursărilor. Termenul unor împrumuturi a fost extins, iar altora li s-a oferit o scutire de dobânzi. Investitorii pot fi de asemenea liniștiți de existența unui fond-tampon de 24 de miliarde de euro, suficient ca să acopere aproape doi ani de nevoi de finanțare ale Greciei.

Dar drumul este lung până când finanțele publice și economia vor ajunge la normalitate. Cheltuielile publice sunt încă sever restricționate. Guvernul grec s-a angajat la ținte extrem de ambițioase: surplusuri primare (adică excluzând plățile dobânzilor) de 3,5% din PIB până în 2022 – ceea ce puține țări neproducătoare de petrol au realizat în ultimii 30 de ani – și o medie de 2,2 % până în 2060. În primii ani, creditorii vor monitoriza progresul în fiecare trimestru.

Euclid Tsakalotos, ministrul de Finanțe, e încrezător că Grecia va depăși aceste ținte, ceea ce va crea spațiu bugetar atât pentru reducerea impozitelor, cât și pentru investiții și cheltuieli sociale mai mari. Totuși, povara datoriei publice a Greciei, de 180% din PIB, înseamnă că încrederea creditorilor în finanțele publice este vulnerabilă la țintele ratate, creșterea lentă sau o sporire acută a dobânzilor. Într-un raport dat publicității pe 31 iulie, FMI a spus că ar putea fi nevoie de o nouă scutire de datorii.

(…)

Citeşte articolul integral în limba română în numărul 10/ 10 – 16 august 2018 al revistei “Reporter Global”, pagina 23-24.

Acest articol a apărut în secțiunea Finanțe și economie a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Far from the finish line”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele