Cine ar fi crezut, cu doar câțiva ani în urmă? La începutul deceniului, mulți experți pariau pe Brazilia. Cea mai mare țară sud-americană se bucura de o creștere economică impresionantă, sub o guvernare de stânga departe de extravaganțele și excesele unor state din regiune precum Venezuela, Ecuador sau Bolivia.

Brazilia părea să se fi înscris ferm pe calea către o societate mai incluzivă și orientată spre creștere. Încrederea piețelor financiare internaționale, precum și câștigarea dreptului de a găzdui atât Cupa Mondială de Fotbal 2014, cât și Jocurile Olimpice din 2016 contribuiau la optimismul cu privire la viitorul țării.

Revoltele sociale aveau să izbucnească însă, în chiar anul Cupei Mondiale de Fotbal, motivate, printre altele, de cheltuielile considerate exorbitante, pe fondul accentuării decalajelor sociale. Creșterea nu era resimțită de către toți… Apoi au fost scandalurile de corupție, care l-au afectat atât pe fostul președinte Ignacio Lula da Silva (considerat a fi inspiratorul noului avânt brazilian), cât și pe succesoarea acestuia, Dilma Ruseff, demisă în 2016 din fruntea statului. Dar nici opoziția de centru-dreapta nu a fost ocolită de scandalurile de corupție.

De la începutul anului, violențele par să nu mai ia sfârșit în marile centre urbane ale țării. Condamnarea pentru corupție a fostului președinte Ignacio Lula da Silva, în luna aprilie, la o pedeapsă de 12 ani închisoare mai degrabă a divizat societatea braziliană. Iar anchetele cuprinzătoare legate de dosarele de corupție, cu prejudicii de miliarde de dolari, care au vizat toate părțile scenei politice au discreditat masiv partidele democratice.

Frustrările se acumulează și răspunsul la acestea pare a fi dat de un extremist de dreapta: Jair Bolsonaro. Căpitanul în retragere, acum de 63 de ani, a devenit deputat în 1991, este desemnat candidatul la președinție din partea Partidului Social Liberal, în alegerile ce vor avea loc în 7 octombrie.

Să nu ne lăsăm înșelați de etichete, Bolsonaro n-are nimic în comun cu liberalismul, el este un extremist de dreapta, apologet al dictaturii militare dintre 1964 și 1985, precum și al torturii. Țintele preferate ale atacurilor sale sunt afro-brazilienii, homosexualii, minoritățile în general, mișcarea feministă și, evident, liberalii. Mulți îl compară cu Donald Trump și nu puțini îi prevăd o ascensiune similară cu aceea a actualului lider de la Casa Albă.

Este pentru prima dată când un militar are o șansă reală de a câștiga alegerile prezidențiale, într-o țară în care, de la reinstaurarea democrației, electoratul s-a ținut departe de opțiunile extremiste.

Agenda lui populistă atrage aproape 20% din intențiile de vot, potrivit sondajelor, În același timp însă, 30% dintre cei chestionați îl resping cu fermitate.

Bolsonaro a anunțat deja că va numi câțiva militari în guvernul său, în caz că va câștiga alegerile – o afirmație care a stârnit vii dezbateri în Brazilia, mai ales după ce unul dintre susținătorii săi, generalul Augusto Mourão Hamilton, a declarat că „o intervenție militară ar putea fi necesară în cazul în care judecătorii nu reușesc să elimine corupția”.

Comandantul armatei, generalul Eduardo Villas Boas, a ținut imediat să liniștească spiritele, declarând că riscul unei intervenții militare în Brazilia, de tipul aceleia care a dus la instaurarea dictaturii militare în 1964, este nul în actualele condiții geopolitice.

Și, cum ne aflăm în Brazilia, unde spectacolul este garantat, fostul președinte Lula de Silva și-a anunțat candidatura din închisoare, din partea Partidului Muncitorilor…

Iar fostul președinte este dat ca favorit în sondaje, în pofida încarcerării sale. Să fie tocmai el alternativa la Bolsonaro?