Green Deal obligă Complexul Energetic Oltenia să treacă la producția de energie pe gaze

79
8 minute de lectură
Foto: pixabay

În domeniul minier, Complexul Energetic Oltenia (CEO) este în centrul preocupărilor în ceea ce privește emisiile de CO2, dar asigură circa 25% din necesarul de energie al țării. Ministrul interimar al economiei, energiei și mediului de afaceri are o viziune optimistă și susține că până în 2026, CEO își va reduce emisiile cu 45%.

Recent, ministrul economiei, Virgil Popescu, a declarat că la finalul anului 2026, emisiile de CO2  ale Complexului Energetic Oltenia vor fi reduse cu 45%.  La nivelul UE, Comisia Europeană speră ca prin Green Deal să reducă cu 55% emisiile de carbon până în 2030, iar Virgil Popescu susține că România va atinge acest obiectiv până în 2050. El a  declarat că așteaptă aprobarea Comisiei Europene în ceea ce privește ajutorul de salvare acordat Complexului Energetic Oltenia, pentru a pune în practică planul de redresare asumat, astfel că până la sfârșitul anului 2026, CE Oltenia să reducă semnificativ emisiile de carbon. „Vom scoate din producție până în 2026 în jur de 1.350 de megawați de energie electrică produsă pe bază de cărbune și vom înlocui cu 1.450 de megawați producție de energie electrică bazată pe gaze naturale, plus un parc solar de 300 de megawați în diverse locații. Putem spune că la sfârșitul lui 2026 se vor reduce cu aproximativ 45% emisiile de CO2 la Complexul Energetic Oltenia“, a subliniat Popescu.

Gazele din Marea Neagră, importante pentru CEO

De asemenea, Virgil Popescu susține că avem nevoie de gaze, în special cele din Marea Neagră, pentru a ne atinge scopul. El a calculat că în următorii șase ani, contribuția energiei produse din cărbune în totalul producției de energie electrică din România va scădea cu 5% sau 10%. „Până în 2026, practic înlocuim la CE Oltenia 1.370 (de megawați, n.r.) de producție de energie electrică pe bază de cărbune cu 1.480 (de megawați, n.r.) pe bază de gaz, plus 300 de megawați solari, deci, practic, cred că balanța energetică a României se va muta, probabil că vom avea cărbune 10-15%, vom avea gaz 30-40%, vom avea hidro 20%, nuclearul va fi același. În orice caz, producția pe bază de cărbune va fi undeva între 10 și 15%, de unde acum e la 25%“, a declarat Virgil Popescu.

Acesta a susținut că România va deveni dependentă de importuri în cazul în care nu se vor realiza investiții în producția de energie electrică. „Eu îmi doresc în următoarea perioadă, având bani la dispoziție, Fondul de Modernizare, Just Transition Fund, pentru Valea Jiului, pentru Oltenia și, mai nou, am completat cu județele Mehedinți și Vâlcea, pentru că și acolo sunt cariere de exploatare a cărbunelui, eu cred că o prioritate a companiilor din energie în următorii patru ani ar trebui să fie investițiile, pentru că în România nu s-au făcut investiții cred că de vreo 10 ani în domeniul producției de energie electrică, din acest motiv am ajuns acolo unde suntem. Și dacă nu vom face investiții în energie electrică, România va fi dependentă de importuri, iar la un moment dat, nici interconectarea nu ne va mai permite să facem importuri suficiente, de aceea cred că contractele de management vor trebui absolut legate de realizarea planurilor de investiții, planuri de investiții care vă asigur că se vor face“, a completat Virgil Popescu.

„Vrem să deschidem piața pentru investitori“

Foto: pixabay

Green Deal a stârnit dezbateri animate la nivelul UE. Cea mai mare provocare și oportunitate a timpurilor noastre este de a deveni primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic până în 2050, susțin reprezentanții forului european. Pentru a realiza acest lucru, Comisia Europeană a prezentat Acordul Verde European, cel mai ambițios pachet de măsuri care ar trebui să permită cetățenilor și întreprinderilor europene să beneficieze de o tranziție ecologică durabilă.

Măsurile, însoțite de o foaie de parcurs inițială a politicilor-cheie, variază de la reducerea ambițioasă a emisiilor până la investiții în cercetare și inovație de ultimă oră, până la păstrarea mediului natural al Europei. Susținut de investiții în tehnologii ecologice, soluții durabile și noi afaceri, acordul ecologic poate fi o nouă strategie de creștere a UE. Pentru succesul său, participarea și angajamentul publicului și al tuturor părților interesate sunt cruciale. Mai presus de toate, Acordul Verde European stabilește o cale pentru o tranziție corectă și echitabilă din punct de vedere social.

Este conceput astfel încât să nu lase nicio persoană sau regiune în urmă în marea transformare. „Îmi doresc ca România să atingă ținte ambițioase de a produce energie regenerabilă și de a reduce cât mai mult producerea de energie poluantă. Ne vom concentra să avem un Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, care să vină cu soluții concrete în acest sens. Vrem să deschidem piața energetică pentru noi investitori și avem nevoie de parteneri pentru a atinge ținta de energie regenerabilă.

Totodată, am mai spus că ne dorim să ne ofere sprijin și finanțare pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru extinderea rețelei de gaz în țara noastră și pentru dezvoltarea de ferme eoliene de producere a energiei electrice și energie electrică din surse eoliene. Există fond de solidaritate, există fond de tranziție. Trebuie ca de la nivelul Comisiei Europene să obținem cât mai mulți bani pentru România. România este una dintre cele mai afectate țări, după Polonia și Germania, din punct de vedere al zonelor carbonifere, al mineritului, iar oamenii nu trebuie să sufere pentru implementarea acestui Green Deal. Sindicatele de la CEO și-au arătat toată deschiderea de a fi implicate în realizarea unui proiect.

Oamenii de acolo trebuie implicați, autoritățile trebuie implicate Ei știu cel mai bine ce am putea să facem cu acești bani în așa fel încât tranziția să fie cât mai lină și oamenii să nu sufere. Ca să atingem țintele pe care ni le-am propus, de 30,7% energie regenerabilă, va trebui și să facem ușor-ușor o închidere a capacităților de cărbune, va trebui să folosim obligatoriu gazul ca și combustibil de tranziție și obligatoriu va trebui să dezvoltăm și energia nucleară, pentru care avem un succes la nivelul Comisiei Europene, nu a fost considerată o energie murdară, doar că trebuie să respecte standardele de securitate, ceea ce România are.Reactoarele Candu sunt foarte sigure“, susține Virgil Popescu. România și-a revizuit în creștere ținta pentru energie regenerabilă de la 27,9% la 30,7%  din totalul consumului de energie. Revizuirea este făcută în urma recomandărilor Comisiei Europene pentru a reduce decalajul între țintele pe care UE și le dorește și cele pe care și le-au propus țările membre.

UE are ca obiectiv reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990, un consum de energie din surse regenerabile (ESR)  de 32% în 2030, îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030, precum și  interconectarea pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.

„România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul pe care dorește să îl atingă, ținând cont de particularitățile naționale și de necesarul de investiții în sursele de energie regenerabilă, atât pentru înlocuirea capacităților care ating durata maximă de operare, cât și pentru cele noi, în vederea atingerii țintelor asumate în Planul Național, având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoarele revizuiri ale Planului Național, ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creșterii.

În conturarea acestei abordări, mai trebuie menționat și faptul că procesul de implementare a recomandărilor s-a confruntat și cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de energie din surse regenerabile, în perioada 2021-2030“ consideră autorii planului. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele