Hărțuirea fostului statistician-șef al Greciei este neliniștitoare

Andreas Georgiou pierde un recurs și se confruntă cu alte acuzații.

31
4 minute de lectură

Ediția tipărită | Finanțe și economie
14 iunie 2018

IMAGINAȚI-VĂ povestea lui Sisif, legendarul rege al Greciei, pedepsit să petreacă eternitatea împingând la deal un bolovan, doar ca acesta să se rostogolească iar la vale, repovestită de Kafka. Rezultatul ar fi foarte asemănător cu povestea întortocheată a lui Andreas Georgiou, fostul șef al statisticilor din Grecia.

Începând cu 2011, Georgiou a fost obiectul mai multor acuzații penale. Una este că ar fi umflat cifrele deficitului bugetar, forțând Grecia să declare incapacitatea de plăți și să sufere daune presupuse de 171 de miliarde de euro (190 de miliarde de dolari). Alta este că și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu și nu a cerut aprobare de la consiliul agenției de statistică înainte de a trimite cifrele la autoritățile europene.

Georgiou a fost achitat de câteva ori de ambele acuzații, achitările au fost anulate și el a fost rejudecat. În 2017, a fost declarat vinovat de o încălcare a îndatoririlor sale. El a aflat acum că recursul său a fost respins de Curtea Supremă, ceea ce face ca verdictul să fie definitiv. El presupune o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. În mai, procurorii au declarat că vor înainta din nou acuzații că a umflat cifrele și a făcut rău Greciei. Va fi judecat acum pentru a treia oară, într-o instanță de apel. Dacă va fi găsit vinovat, ar putea să fie condamnat la închisoare pe viață.

Și totuși, cifrele și metodologia lui Georgiou au fost verificate de agenția europeană de statistică. Metoda este încă acceptată de creditorii Greciei și de guvernul său. Statisticianul-șef trebuie să fie de asemenea independent, conform legii: statisticile tind să nu fie decise într-un comitet.

Fost oficial la FMI, Georgiou s-a transferat la nou-independența  agenție de statistică în 2010, după ce Grecia a fost salvată de la încetarea de plăți pentru prima dată și după ce s-a descoperit că cifrele referitoare la deficitul bugetar fuseseră grav subraportate. El a supervizat o revizuire relativ mică a deficitului pentru 2009, de la 13,6% la 15,4% din PIB. Cu toate acestea, detractorii săi – din ambele laturi ale spectrului politic – îl acuză pe Georgiou că a conspirat cu persoane din afară să supună Grecia la austeritate. Membrii numiți politic din consiliul agenției statistice au inițiat acuzația că și-ar fi încălcat datoria.

Numărul mare de dăți când acuzațiile împotriva lui Georgiou au fost abandonate și apoi relansate te face să ridici din sprâncene, spune Elias Papaioannou de la London Business School. Dar cazul său, argumentează el, se potrivește cu imaginea de ansamblu a unui sistem judiciar disfuncțional și supraîncărcat, care este deschis la influențele din partea politicienilor și a oligarhilor. Problema s-a înrăutățit datorită reducerii salariilor și a bugetelor.

Cazuri precum cel al lui Georgiou nu îi pot face pe străini să dorească să investească în Grecia – cel puțin nu fără a cere compensare pentru riscul de a fi atrași în litigii legale. Asta nu îi va convinge pe investitori nici că zilele în care Grecia se juca cu cifrele sunt de domeniul trecutului.

Georgiou spune că implicațiile sumbre ale cazului său se întind în afara Greciei. Politicienii nescrupuloși vor fi tentați să amețească cifrele pentru a câștiga voturi sau să le dea creditorilor asigurări false. Experiența sa poate fi exemplară și pentru statisticieni. Obiectivitatea este virtutea lor cea mai de preț. Ei pot să plătească scump pentru asta.

Acest articol a apărut în secțiunea Finanțe și economie a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Figură semnificativă”.

Din The Economist, tradus de Roxana Dascălu, publicat sub licență. Articolul original, în engleză, poate fi găsit pe www.economist.com.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele