O fuziune cu CEO nu este luată în calcul la ora actuală

Hidroelectrica a demarat procedurile de achiziție a grupurilor CEZ România și Enel România și solicită aprobarea acționarilor pentru a angaja servicii de consultanță în acest sens, potrivit convocatorului ședinței Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA), care va avea loc pe 12 decembrie. Traseul Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie românească din domeniul energiei, nu este unul lin. Ordonanța 114 a adus-o în pragul insolvenței, iar fostul Minister al Energiei intenționa să promoveze o fuziune a companiei cu Complexul Energetic Oltenia (CEO). Secretarul de stat în ministerul Economiei, Niculae Havrileț, a declarat pentru Reporter Global, că în momentul de față nu este luată în discuție  această variantă.

Pe ordinea de zi a ședinței  din 12 decembrie a acționarilor Hidroelectrica  se află „informarea acționarilor cu privire la demararea acțiunilor aferente procesului de fuziuni și achiziții (M&A) pentru Grupurile CEZ România și Enel România la nivelul S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA”. De asemenea, acționarii vor fi informați cu privire la aprobarea achiziționării serviciilor de consultanță aferentă procesului de fuziuni și achiziții (M&A) pentru Grupurile CEZ România și Enel România. Un alt punct de discuție este „aprobarea achiziționării de către S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA a unor servicii avocațiale de consultanță având în vedere obiectivul societății de a-și diversifica portofoliul de producție prin proiecte noi, atât prin transfer de business, achiziție de participații și/sau achiziție de acțiuni sau active ale grupurilor CEZ România și Enel România”. Totodată, Hidroelectrica vrea să preia și unele active ale UCM Reșița, care vor fi utilizate în activitățile de mentenanță și retehnologizare ale companiei. Compania cehă CEZ a anunțat vara trecută că scoate la vânzare activele din România și alte state din regiune, pentru a se concentra pe investiții în țara-mamă. CEZ deține în România sistemul de distribuție a energiei din Oltenia și parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian terestru din Europa, cu o putere de 600 de MW. La mijlocul lunii noiembrie, CEZ a anunțat că peste 30 de potențiali cumpărători și-au manifestat interesul pentru a cumpăra activele CEZ din România, prin scrisori neangajante. „După o evaluare a acestor oferte, ne așteptăm ca ofertele angajante să fie trimise în al doilea trimestru al anului următor, iar ulterior să fie semnat un acord cu câștigătorul licitației. Finalizarea tranzacției este așteptată în prima jumătate a lui 2021”, a informat grupul CEZ. La rândul său, Enel deține pe piața locală distribuțiile de energie electrică Muntenia Sud, Dobrogea și Banat, precum și capacități de producere a energiei regenerabile. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni.NU ARE URMARE … În toamna acestui an, Fondul Proprietatea  se declara rezervat cu privire la beneficiile achiziționării activelor celor două companii. Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments și manager al Fondului Proprietatea, declara că nu ar fi benefic pentru compania Hidroelectrica să cumpere activele CEZ și ENEL: „Orice societate vrea să crească. E în natura lucrurilor. Prin urmare, cred că este perfect să se analizeze oportunități, dar din punctul de vedere al nostru, ca acționari, ca investitori, ceea ce vrem cu orice achiziție este să aducă valoare pentru acționari. Dacă avem în vedere activele CEZ și activele ENEL și le comparăm cu veniturile pe care le realizează Hidroelectrica, activele ei în momentul de față nu se pot compara. Deci, în acest moment, nu ar fi benefic pentru Hidroelectrica sau pentru acționarii ei ca să achiziționeze aceste active, dar, așa cum am spus, nu putem împiedica societatea și echipa ei să analizeze oportunitățile existente. Dacă le-am susține – nu cred”, spunea Johan Meyer. În opinia acestuia, „dacă ar fi să achiziționeze aceste active, așa cum sunt ele acum, ar fi distructiv pentru acționari”, întrucât activele CEZ sau ENEL ar aduce profit sub cel care se obține, acum, de la Hidroelectrica.

Amenințată de insolvență din cauza OUG 114

Cu doar o lună în urmă, asupra Hidroelectrica plana pericolul insolvenței, ca o consecință a OUG 114. „Hidroelectrica ar putea intra din nou în insolvență, după ce ANRE a emis un ordin care o obligă să cumpere energie din piața liberă, mai scumpă, pe care să o vândă mai ieftin din cauza OUG 114”, declara Bogdan Badea, președintele directoratului companiei. Acesta a explicat că totul a plecat de la OUG 114, adoptată de Guvern în decembrie 2018, care a reintrodus piața reglementată la producători, deși aceasta fusese complet liberalizată la 1 ianuarie 2018. „Ne aflăm într-un moment critic. Noi suntem în România Ordonanței 114, suntem în noiembrie și îmi amintesc, nu cu bucurie, că atunci când a fost emisă celebra ordonanță și ordinul 10 al ANRE, Hidroelectrica a atras atenția asupra unor elemente: prețul la populație nu va scădea. Nu a scăzut. Mai mult, pe statistici veți observa o migrație din regim reglementat în regim concurențial a unui TWh, ceea ce înseamnă că piața concurențială a oferit mai multe beneficii consumatorilor finali”, a afirmat Badea. El amintea că, în același timp, prețurile pe piața concurențială au crescut. „Da, au crescut prețurile și este un element asupra căruia Hidroelectrica a atras atenția: când se va reveni la piața reglementată, prețul pe piețele concurențiale va crește. Având toate aceste date – prețul la consumator nu a scăzut, pe piața concurențială a crescut – nimeni nu-și pune problema ‘ce ne-am propus și unde am ajuns, cum mergem mai departe?’ Îmi este foarte greu să explic acționarilor de ce Hidroelectrica a fost obligată să suporte o pierdere de 189 de milioane de lei până în acest moment, diferența dintre prețul din piața concurențială și cel reglementat și de ce subvenționăm alte companii”, a adăugat oficialul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, așa-zisul „calendar de dereglementare”, inițiat de ANRE, care prevede revenirea la piața liberă în următorul an și jumătate, nu face decât să continue prevederile din OUG 114.

Fuziunea cu CEO, neagreată

Numele Hidroelectrica a fost vehiculat și ca o variantă de salvare a Complexului Energetic Oltenia (CEO). Aceasta nu era însă privită cu ochi buni de conducerea companiei și nici de Consiliul Concurenței. El a explicat că presiunea asupra Complexului Energetic Oltenia vine, în bună măsură, din faptul că taxele de poluare cresc în Uniunea Europeană, iar certificatele de emisie au un preț în creștere, pentru că ținta UE este să se reducă poluarea, iar „asta face poluarea mai scumpă”. „În felul ăsta, energia electrică produsă din cărbune devine mai scumpă și, în consecință, în România Complexul Energetic Oltenia are dificultăți, dar el fiind necesar pentru economia noastră, repet, pe termen mediu. Pe termen lung o să găsim probabil soluții să ne mutăm pe gaze sau… Cel mai probabil este mutarea pe gaze. Dar pe termen scurt nu putem face treaba asta și, atunci, câțiva ani, avem nevoie de Complexul Oltenia în forma în care este el acum”, a explicat șeful Consiliului Concurenței. Acesta a precizat și unde apar îngrijorările. „Unde aș vedea îngrijorări : 1 – cotă foarte mare de piață, deci unim nr. 1 și nr. 2 în producția de energie electrică în România, deci asta poate să facă piața noastră mai puțin concurențială, mai scumpă și 2 – mi se pare cumva naivă ideea că, dacă nu pot să subvenționez o activitate, o companie, dacă amestec o companie cu alta, atunci o să pot. Aceleași dificultăți le am în finanțarea legală a unei firme sau a unei activități economice, fie că este ea o firmă de sine stătătoare, fie că este combinată cu alta. Deci, aici mi se pare o anumită naivitate să credem că dacă amestecăm dintr-odată nu se mai prinde lumea că de fapt subvenționăm cărbunele, că îl amestecăm cu altă companie. Dacă activitatea de cărbune e nerentabilă și e ținută în viață cu bani, deci prin subvenții, deci bani veniți din altă parte, tot ajutor de stat la fel de ilegal e și dacă o ținem separată și dacă le combinăm”, a susținut Bogdan Chirițoiu.  Într-un document, aflat la  fostul Minister al Energiei, era prezentată situația grea prin care trece Complexul Energetic Oltenia, arătând că anul viitor poate intra în faliment, iar din 2022 se va închide cu totul. Astfel,  ministerul spune că trebuie reorganizat sectorul producției de energie „prin fuziune prin absorbție a Complexului Energetic Oltenia de către Hidroelectrica”. Ministerul Energiei susținea că Fondul Proprietatea se opune aceste fuziuni, motiv pentru care propunea o compensare din partea statului român. „Această fuziune nu se poate realiza decât prin compensarea de către statul român a participațiilor Fondului Proprietatea la ambele societăți”, se arăta în document. Ministerul Energiei mai menționa că, în cazul în care nu se ia decizia fuziunii, este necesară obținerea unei aprobări din partea Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat către CE Oltenia, în perioada 2020-2026, de aproape 5 miliarde de lei, pe care să-l suporte toți consumatorii din România prin facturi. „Nu este un subiect de discuții la această dată o eventuală fuziune cu Hidroelectrica”, a declarat, pentru Reporter Global, Niculae Havrileț. ■