Imixtiuni ruse în alegerile din Moldova. A fost folosit tot arsenalul cunoscut

123
EPA/DUMITRU DORU
17 minute de lectură

Prin structurile sale statale sau prin grupări de interese afiliate direct sau indirect Kremlinului, Federația Rusă s-a implicat în toate alegerile parlamentare care au avut loc în Republica Moldova de când Vladimir Putin a ocupat cabinetul prezidențial de la Kremlin. S-a întâmplat chiar și la alegeri locale. Fie că e vorba de cele din Chișinău (2007, când au susținut candidatul comuniștilor), fie, mai ales, în Găgăuzia. La ultimele alegeri de Bașkan, suportul Rusiei a fost determinant, arată o analiză a lui Valeriu Pașa de la organizația neguvernamentală WatchDog.md.

„Pentru a influența alegerile din Republica Moldova, de-a lungul anilor, Federația Rusă a folosit tot arsenalul de instrumente, cunoscut”, arată o analiză a lui Valeriu Pașa de la organizația neguvernamentală pentru promovarea democrației WatchDog.md, analiză elaborată în cadrul proiectului „Mapping potential vulnerabilities for foreign meddling in Moldova’s parliamentary elections”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Olandei la București. Intensitatea metodelor utilizate a variat, iar eficiența, la fel. 

„Sprijinul” rusesc s-a dovedit determinant în 2014 și în 2016. Pentru alegerile din 2019, Rusia a venit destul de bine pregătită. Din ceea ce face, se vede că a învățat din propriile greșeli, se arată în analiza citată.

Unul dintre punctele slabe ale politicii rusești față de Republica Moldova este acela că Rusia nu are o politică unitară pe această temă. Există diferite grupuri de influență din Rusia cu interese comune, dar și contradictorii, care susțin diferiți actori locali din Republica Moldova, iar uneori luptă între ei. „Această concurență internă s-a observat bine în 2014. Atunci, persoane din administrația prezidențială rusă au mizat pe Dodon. Un alt proiect politic atribuit unor grupuri de influență de la Moscova a fost cel condus de Renato Usatîi. Așa a fost și în 2010, și în 2005. În 2016, a durat cât primul tur al alegerilor prezidențiale. În turul al doilea, toate resursele au fost aliniate pentru a-l susține pe Igor Dodon. A funcționat. Mai ales că din interiorul RM nu a venit niciun fel de opunere. Deținătorul de resurse – Vlad Plahotniuc, a pus și el în funcțiune toate resursele pentru a evita victoria Maiei Sandu. S-a lucrat în aceeași direcție, Moscova și Vlad Plahotniuc. Cu înțelegere formală sau mutuală, nu mai contează”.

Structurile statului moldovean au avut un cuvânt de spus

Dar imixtiunea Federației Ruse în alegerile moldovene este posibilă numai dacă structurile statului moldovean îi facilitează și amplifică efectul. Atunci când în 2005 Moscova a depus eforturi majore pentru a sancționa nesemnarea Memorandumului Kozak de către comunistul Voronin, s-au cam făcut de rușine. Supărarea lui Putin a fost mare. Moscova nu a reușit să unească însă partidele declarat pro-ruse pe o singură listă, iar comuniștii moldoveni au reușit să obțină absoluta majoritate a electoratului filo-rus și nostalgic după trecutul sovietic, chiar și în condițiile în care presa de stat rusă i-a declarat trădători ai reconcilierii cu Moscova, deoarece Voronin anunțase deja cursul strategic de integrare europeană. Tot în acele alegeri, Moscova i-a susținut prin diferite structuri și acțiuni pe liderii Blocului Moldova Democrată, în pofida fațadei pro-europene, afișată la acea vreme de către Serafim Urechean și colegii săi.

Structurile statului moldovenesc și-au făcut însă, atunci, datoria. Au recurs la arestări, expulzări etc. stopând astfel imixtiunea structurilor ruse.

Stabilirea unor ținte punctuale a ajutat

Alta este însă situația atunci când, de partea sa, Rusia a avut conducerea statului moldovenesc. Grupul de analiză de la Kremlin, responsabil de consultarea socialiștilor în alegerile din 2014, propunea eliminarea din cursă a unor partide pro-ruse pentru a evita un scor prost al PSRM. În acest fel, în 2014 partidul declarat pro-rus al lui Igor Dodon a ocupat primul loc la alegeri. Presa de stat rusă jubila. Rezultatul a devenit posibil datorită susținerii masive din partea Federației Ruse, dar nu numai. Determinantă a fost excluderea din alegeri a partidului condus de Renato Usatîi, scenariu promovat la Moscova chiar de către Igor Dodon, deși abia după alegeri partea rusă și-a dat seama că prin excluderea acestuia a fost ratată oportunitatea formării unei majorități favorabile. Doar acțiunile lui Vlad Plahotniuc au permis atunci formarea unei majorități parlamentare din partide declarate pro-europene.

În 2016, a fost mult mai simplu. Pro-rusul Igor Dodon a câștigat alegerile numai pentru că Vlad Plahotniuc i-a oferit această oportunitate. Atunci când la 4 martie 2016 Curtea Constituțională dicta anularea reformei constituționale din 2000, concurenții lui Igor Dodon pe flancul stâng erau eliminați.

2019 – anul Moldovei

Acum, pentru victoria partidului lui Dodon, Rusia a implicat toate metodele disponibile, ceea ce arată că alegerile din 24 februarie 2019 au fost mult mai importante pentru Kremlin decât în trecut. Astfel, Igor Dodon și partidul au fost asociați cu imaginea pozitivă a liderilor politici și religioși ruși. Putin a declarat anul 2019 – anul Moldovei în Rusia, iar pe deasupra a mai făcut cadou Moldovei un lot de camioane pentru deszăpezire. De asemenea, guvernul rus a decis, pe perioada electorală, deschiderea pieței ruse pentru produsele agricole moldovenești și a oferit amnistie moldovenilor care au încălcat regimul de ședere în Rusia, dacă aceștia merg acasă să voteze.

Seen through the mesh covering an electoral advertising point of the Socialits’ Party, people walk in Chisinau, Moldova, Saturday, Feb. 23, 2019, a day before the country holds parliamentary elections. Moldova’s President Igor Dodon expressed, in an interview with the Associated Press, concern of „massive protests” in case of suspicions of fraud in the upcoming parliamentary elections. (AP Photo/Vadim Ghirda)

În același timp, serviciile speciale ruse s-au implicat în organizarea unor acțiuni de PR electoral pentru liderul socialist. De exemplu, cu circa două săptămâni înaintea alegerilor din R. Moldova, doi piloţi moldoveni, Lionel Buruiană şi Mihai Crihan, care au fost răpiţi de militanţii talibani în anul 2015, după ce elicopterul companiei aeriene pentru care lucrau cei doi a fost capturat în Afganistan, au fost eliberați și duși la Moscova, unde au intrat „în grija” unui ONG condus de Igor Chaika, fiul procurorului general Yuri Chaika. Serviciile speciale ruse s-au implicat și în „presarea” concurenților de stânga ai PSRM în electoratul moldovean, pentru a lăsa cale liberă partidului lui Dodon.

Manipularea vine pe Facebook

Ingerința rusă în cazul actualelor alegeri nu s-a manifestat însă doar prin metode precum cele arătate mai sus ori în momentul votului, prin microbuzele itinerante cu alegători transnistreni (fenomen anchetat în prezent de Poliția din Moldova), ci a început mai devreme, prin cucerirea rețelelor de socializare. Mesajele denigrau UE, SUA și România și se bazau pe trezirea unor sentimente primare – frică, ură – exploatând efectele mentalului local.

La 9 februarie 2019, apărea pe Facebook pagina «Правда о Молдове» (Adevărul Moldovei).

„Pagina nu avea nicio postare publică, doar poză de profil și cover photo. În același timp, pagina a avut mai multe postări, dar acestea erau ascunse pe pagina de pornire. Anume – trei clipuri scurte. Chiar dacă acestea au fost ascunse pe prima pagină de către administratori, pentru că au fost promovate prin publicitate plătită, țintind publicul din Republica Moldova, au atins o vizibilitate foarte mare. Cele trei video aveau un conținut profund manipulator țintit pentru publicul local”, se arată în analiza TachDog.md.

„Primul videoclip îl prezenta pe liderul PD – Vlad Plahotniuc – drept un politician condus direct de Guvernul Statelor Unite. Erau enumerate cele mai mari rateuri și fărădelegi de care este acuzată guvernarea din Chișinău. Numai că acestea nu sunt atribuite caracterului corupt al acesteia, ci unor «indicații» venite de la «curatorii de peste ocean»”.

Al doilea clip țintea publicul vorbitor de limbă română din Republica Moldova. Acesta se referea la politicile defectuoase și corupția endemică a guvernării moldovenești și îi îndemna pe cetățeni să nu voteze pentru reprezentanții puterii. Acesta nu conținea deloc mesaje geopolitice. În schimb, erau aranjate diferite cadre video care asociau guvernarea cu toate problemele sociale și sărăcia din Moldova.

Al treilea video se adresează publicului vorbitor de limbă rusă (circa 20% din populație) și alegătorilor filo-ruși din Republica Moldova. Clipul povestește despre politica conștientă a Partidului Democrat pretins îndreptată contra intereselor cetățenilor vorbitori de rusă din RM, dar și contra relației cu Rusia. Toate aceste decizii sunt puse pe seama „dictatului curatorilor americani”.

Conținutul, stilul, calitatea înaltă a manipulărilor aranjate și narative utilizate nu lasă nicio îndoială cu privire la faptul că respectivele materiale video au fost realizate în Federația Rusă sau, cel puțin, cu implicarea unor experți ruși.

La 14 februarie, pagina a fost raportată către echipa responsabilă pentru integritatea proceselor electorale a Facebook, iar la 15 februarie administratorii rețelei de socializare interveneau, eliminând-o. La momentul raportării, cele trei videoclipuri aveau, cumulat, peste 30 de mii de distribuiri și peste 850 de mii de vizualizări.

„Înainte de ștergerea paginii, un singur video depășise cifra de 20 de mii shares și 500 de mii views. Sunt niște cifre total neobișnuite pentru segmentul moldovenesc al rețelei Facebook, mai ales într-un timp atât de scurt. Cifrele denotă o campanie publicitară foarte eficientă, dar și caracterul atractiv al videourilor manipulative.

Pentru a înțelege ceva mai bine aceste cifre, vom aminti că electoratul total al Republici Moldova nu depășește 3 milioane de alegători, dintre care în țară au rămas maximum 1,9 milioane. La vot, vin 1,5-1,6 milioane. Pentru comparație, la alegerile prezidențiale din SUA, cel mai popular video manipulator a ajuns la 9 milioane de vizualizări, într-o țară cu peste 400 de milioane de alegători.

Manipulare ca la carte

De asemenea, țintirea separată a diferitor segmente de audiență denotă existența unor date sociologice în spatele campaniei, posibil și baze de date cu tipuri de public (în baza comportamentului utilizatorilor pe alte platforme on-line)”, arată analiza WatchDog.md.

Discursul întâlnit în cele trei videoclipuri, și care rezonează foarte puternic cu opiniile majorității populației Republicii Moldova, era unul în care prim-ministrul moldovean, Vlad Plahotniuc, este prezentat ca „răul cel mare și el distruge Republica Moldova, dar nu o face de capul lui, doar execută ordinele venite din Washington, Bruxelles și București”. În condițiile în care „fiecare 8 din 10 moldoveni cred că Vlad Plahotniuc este capul corupției și hoțiilor din țară”, narativul rus este de maxim succes. Nimic deosebit: conform tiparelor, prima parte a manipulării trebuie să fie un adevăr. Pentru marea majoritate a moldovenilor, „Plahotniuc – călăul Moldovei” este adevăr axiomatic. Pe acest fond, partea a doua a manipulării se montează mai ușor. Mai ales că partenerii americani, spre deosebire de cei europeni, nu au reușit să construiască o comunicare publică eficientă în Republica Moldova. Una care să îl delimiteze clar de fărădelegile și deciziile proaste ale guvernării de la Chișinău”, arată Valeriu Pașa în analiza sa. Cum nici România nu prea a reușit. De altfel, nici România nu a fost uitată în discursurile denigratoare, narativul insistând pe faptul că guvernul român, alianța PSD-ALDE, dar și alte instituții ale statului român nu au ezitat în acești trei ani să ofere suport necondiționat și deschis guvernării de la Chișinău.

Pentru a fi convingători în ochii publicului moldovean, autorii campaniei de dezinformare au introdus un lung șir de falsuri privind decizii nepopulare care ar fi fost luate la Chișinău sub presiunea vestică (ridicarea vârstei de pensionare, furturile din sistemul bancar, blocarea relațiilor economice cu Rusia, corupție etc.).

Scopul și impactul unui astfel de discurs era acela al asocierii imaginii negative a lui Plahotniuc cu guvernele vestice, pentru a fi denigrată însăși idea pro-vestică și pro-europeană, direcționând alegătorii nemulțumiți de actuala guvernare în frunte cu Plahotniuc către partidele pro-ruse, în speță PSRM.

Totodată, sunt folosite campanii sponsorizate în rețele sociale, iar instituții de presă din Republica Moldova sunt plătite pentru a prelua „știri” antieuropene.

În plus, nu ar trebui să uităm efectul cumulativ al unor campanii din trecut. Spre exemplu, în ajunul turului 1 al alegerilor prezidențiale din 2016, pe Odnoklassniki, la fel, fără autor, era încărcat un „film” în care se spunea despre Maia Sandu, una dintre liderii opoziției că este „exponent al Marii Loje Masonice și că ar fi fost delegată în Republica Moldova pentru a ocupa funcții de conducere și a distruge biserica ortodoxă, institutul familiei, educația și sistemul social, iar apoi, să lase ca Republica Moldova să fie «înghițită» de România”. Clipul în cauză a fost promovat la greu, pe bani, iar acum are circa 3 milioane de vizualizări cumulate.

Toate aceste metode, alături de măsurile autorităților legate de organizarea alegerilor (desenarea circumscripțiilor electorale în țară și străinătate, introducerea deținerii unui pașaport valabil etc.) au fost probabil îndeajuns pentru a oferi primul loc în alegeri partidului președintelui țării, Dodon.

Dodon știe

La 2 iunie 2017, în Sankt Petersburg avea loc al 21-lea forum economic internațional. În cadrul sesiunii plenare, a avut loc un panel la care a participat Vladimir Putin, cancelarul austriac Kern, premierul Indiei Modi și președintele proaspăt al RM – Igor Dodon.

Prezentatoarea de la NBC pe atunci (în trecut FoxNews) Megyn Kelly a moderat acel panel și a avut ocazia să adreseze multe întrebări pe subiecte politice. După ce a încercat fără prea mult succes să îl încolțească pe președintele rus cu întrebări incomode legate de investigarea imixtiunii în alegerile din SUA, Kelly s-a adresat premierului indian.

– „Primule ministru Modi, președintele Putin a spus cu altă ocazie că Rusia nu se implică prin sponsorizare de stat în alegerile din alte țări. Dumneavoastră credeți în asta?”

Sala, de altfel plină de admiratori ai președintelui rus, a început să râdă. A zâmbit larg și prezentatoarea americană. În timp ce premierul indian se pregătea să răspundă, Putin, vădit amuzat, i-a luat-o înainte și a pornit microfonul.

– „Спросите у Додона. Он знает.” (Întrebați de Dodon. El știe.)

Putin părea foarte satisfăcut de gluma care i-a reușit, sala aplauda și râdea. Președintele moldovean a afișat un zâmbet tâmp.

Liderul de la Moscova știe ce zice. Mai ales când vine vorba de Moldova.

Arsenalul de instrumente la influențarea alegerilor

  • media;
  • finanțări mascate sau chiar din activități criminale;
  • biserica ortodoxă rusă;
  • rețele sociale;
  • postări sponsorizate;
  • conținut manipulator produs special pentru publicul local;
  • grupuri criminale organizate afiliate capilor interlopi din Rusia;
  • consultanți politici;
  • colectarea de date sociologice sau alte cunoștințe necesare influențării rezultatelor alegerilor;
  • suport politic deschis pentru anumiți candidați (transfer de imagine pozitivă);
  • mobilizarea direcționată a diasporei moldovene din Rusia;
  • implicarea autorităților neconstituționale din Tiraspol.

Publicitate selectivă pe Odnoklassniki (OK.RU)

„Pe a doua cea mai populară rețea socială din Republica Moldova – Odnoklassniki (OK.RU), are loc un adevărat tsunami de manipulare antieuropeană și pro-PSRM. Site-ul, care aparține grupului MAIL.RU, deținut nominal de către oligarhul rus Alisher Usmanov, nu notifică utilizatorii săi despre faptul că un anumit conținut este sponsorizat. Pentru un simplu experiment – voi accesa chiar acum platforma fără să mă loghez. Deja pe prima pagină, în partea dreaptă vedem un șir de clipuri video sub rubrica „Video Populare”.”

Găsim pe Odnoklassniki, în grupul „Выборы в парламент Республики Молдова 2019”, creat abia pe 7 februarie, și unul dintre clipurile video din campania de pe Facebook. Toate postările din grupul cu doar 110 membri constau din 4 clipuri video, toate, pe subiectul alegerilor. Primul are peste 380 de mii de vizualizări (cu nici 300 de distribuiri) în doar 1 zi și încearcă să îi ridiculizeze și să asocieze între ei pe liderii opoziției proeuropene și pe fruntașii PDM. Al doilea este despre „rusofobia” PDM și are deja peste 600 de mii de vizualizări în mai puțin de 3 zile (la nici 700 de distribuiri). Iar aceasta este doar o mică parte din ce a fost încărcat și intens promovat pe rețeaua socială rusească în ultimul timp.

„Toate videoclipurile au fost promovate cu plată pentru a ajunge să fie văzute de un număr cât mai mare de alegători moldoveni. Pe baza unui număr atât de mic de distribuiri, așa o cantitate de vizualizări este imposibil de obținut. Algoritmul a fost în mod clar „mânuit”. Sau este o simplă campanie publicitară. Nu este o premieră pentru alegerile din Republica Moldova. În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016, Odnoklassniki a fost un instrument puternic de imixtiune a Federației Ruse în campania electorală. Atunci, administrația site-ului rus, la acel moment cel mai popular site în rândurile moldovenilor, a interzis candidaților opoziției proeuropene să plaseze publicitate. Publicitatea a fost permisă doar pentru Igor Dodon și Marian Lupu (candidatul PDM care a fost apoi scos din cursă de către șeful său)”, arată analiza WatchDog.md.

Situația a fost similară și pentru actualele alegeri. Publicitatea politică pe Odnoklassniki a fost permisă doar pentru două partide: Partidul Socialiștilor și Partidul Șor (primarul Orheiului păstrează legături influente în Moscova, principalul său aliat fiind Dmitrii Peskov, cu care acesta este prieten de familie). Și numai videoclipurile lor beneficiază de „minuni” în algoritmii de promovare ai companiei Mail.RU.

Chiar și ONG-urile care fac campanii de informare privind alegerile sunt refuzate de către Odnoklassniki în solicitările de a plasa publicitate.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele