Imposibila alegere: fie măresc capitalul cu 800 de milioane de euro, fie închid afacerea

Într-o intervenție în cadrul „The Romanian Capital Market, Evolution and Outlook”, prima ediție a forumului pieței de capital românești, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, anunța că, în urma unor discuții cu Asociația Administratorilor de Pensii Private din România (AAPPR), a aflat că „marea majoritate a administratorilor de pensii private Pilonul II din România sau chiar toate cele șapte fonduri se gândesc să se retragă din România”.

O veste bună pentru ministrul de finanțe Teodorovici, am putea spune, care însă a reacționat dur la comentariile economistului-șef al BNR care au însoțit anunțul. Aceste comentarii, care constituiau subiectul „inflamării” ministrului Teodorovici, arătau că plecarea administratorilor de pensii private Pilonul II se datorează  condițiilor, care li se par „deosebit de oneroase – un efort financiar mare pentru un câștig aproape inexistent”, condiții instituite prin adoptarea OUG 114/2018, respectiv a noilor reguli introduse pentru jucătorii din această piață. Comentariile lui Valentin Lazea mai arătau și faptul că aceia care au de suferit sunt cei 7,25 milioane de participanți la Pilonul II, câți erau la finele anului trecut, precum și Bursa de Valori București, „care, în loc să facă un pas spre calificativul de piață emergentă, ar face un pas înapoi”. „Se recunoaște acolo că investițiile pe Bursa de Valori București asigură cel puțin 15% din lichiditatea acesteia, că fondurile de pensii vor asigura pensii decente pentru peste 7 milioane de participanți, că aceleași fonduri de pensii asigură peste 20% din finanțarea Guvernului prin titlurile de stat pe care le dețin”, a detaliat Lazea. „Având calitatea de investitor pe termen lung, fondurile de pensii private au un rol pozitiv în stabilitatea pieței financiare din România. Investițiile realizate urmăresc creșterea capitalului, iar echilibrarea capitalului se face mai mult strategic, și nu speculativ”.

Dacă-i ordin, cu plăcere

După cum spuneam, plecarea administratorilor de pensii private Pilonul II este o veste bună pentru ministrul Teodorovici, pentru că el speră că, în acest caz, banii, în lipsa unui administrator al respectivelor fonduri, ar fi vărsați la Pilonul I de pensii. Acesta este, de altfel, și scopul unor condiții atât de oneroase pentru administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II. Conform ordonanței „lăcomiei”, administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II ar trebui să facă pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent și de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. Adică de două ori mai mult decât câştigurile din ultimii 11 ani, în condițiile în care, în acelaşi timp, Ordonanţa 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor ce pot fi percepute.

Modelul ungar, pus în aplicare prin intermediul OUG 114/2018 de actualul tandem Vâlcov-Teodorovici, ar fi astfel urmat pas cu pas, diferența fiind că în Ungaria a avut loc o naționalizare a fondurilor de pensii, în vreme ce în România le sunt impuse condiții de funcționare ce nu au ca rezultat ieșirea lor de pe piață. Și dacă nici aceste condiții oneroase nu îi determină să plece, există planul B, acela ca deponenții (sau măcar o parte dintre ei – bugetarii) să-și mute la Pilonul I contribuțiile, posibilitate inexistentă în trecut, dar oferită, de altfel, prin prevederile OUG 114/2018. „Statul român, prin OUG 114, nu a spus că ia vreun ban de la Pilonul II. Am anunţat doar posibilitatea deponenţilor de a-şi transfera contribuţiile pe viitor. Banii depuşi până în prezent rămân în Pilonul II de pensii. (…) Aţi auzit, până astăzi, despre vreo decizie a unui contribuabil sau deponent la Pilonul II să se mute la Pilonul I? Haideţi să vorbim pas cu pas, aşa cum ne învaţă pe noi cineva, dacă există astfel de decizii de mutare, dacă vor fi…”, ne spunea recent ministrul Teodorovici. Ar putea să-i determine Guvernul pe bugetari să-și mute contribuțiile de la Pilonul II la Pilonul I? Deține Guvernul astfel de pârghii? Noi credem că dacă-i ordin, cu plăcere.

Că fondurile strânse la Pilonul II vor fi utilizate în alte scopuri o spune fără să vrea și fostul ministru al apărării și membru în consiliul de conducere al PSD, Mihai Fifor, care într-o intervenție la un post TV arăta că  „nu se distruge fondul de pensii”, ci „că banii pot merge în parteneriate public-private sau, de ce nu, în construcția unui spital”. Întrebat cum poate aduce profit construcția unui spital în acest context, Fifor a răspuns că „nu despre asta este vorba”.

De ce guvernul nu vorbește despre beneficiile Pilonului II

Lazea a creat însă o breșă importantă în planul Guvernului, arătând o parte din beneficiile existenței Pilonului II de pensii, indicând o parte dintre pierzătorii măsurii și, ceea ce este cel mai rău pentru autorii OUG 114/2018, deschizând dezbaterile pro și contra pe un subiect – al pensiilor din Pilonul II – în general tehnic și puțin înțeles și discutat de publicul larg.

Într-un astfel de context nou, argumentele total neserioase, marca Darius Vâlcov, urmau să se prăbușească, secerate de „o săpăligă ce a lovit la temelie” (ca să-l cităm pe „artizanul” OUG 114/2018). Spre exemplu, acesta afirma la începutul săptămânii, la postul public de televiziune, că „investitorii în România sunt producătorii faimoși de mașini de la Pitești și Craiova”. Cu multă „larghețe”, mai gândindu-se puțin, Vâlcov îi includea și pe producătorii de alte bunuri în categoria investitorilor, „chiar și producătorii de la Slatina de cauciucuri și în toată țara sunt astfel de investitori”. Dar în viziunea domniei sale, ar trebui să scoatem din dicționare noțiunea de „investitori de portofoliu”: „în momentul în care ai în administrare – nu un investitor, adică nu a venit cu bani de acasă – aceste șapte companii de care spuneți dv., care, vezi Doamne, ne sperie că pleacă, nu sunt investitori. Ei sunt administratori ai unor fonduri publice de pensii”.

Florin Talpeș: Bursa se va adapta, însă strategia privind Pilonul II e complet greșită

Florin Talpeș,
Chief Executive of Bitdefender

Dacă vom asista la ieșirea din piață a companiilor care gestionează fondurile de pensii din Pilonul II, bursa va suferi un recul, dar va supraviețui șocului, însă în esență României îi lipsește o strategie inteligentă, adaptată viitorului și care să aibă coerență și eficiență, spune Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender. „Bursa e un organism viu, care probabil se va adapta situației, numai că aici vorbim de strategii pe termen lung. Oriunde în lumea asta, fondurile de pensii sunt un investitor major, pentru orice fel de investiții. Noi, când vorbim de investiții în capital, vorbim și de fonduri de pensii”, consideră Talpeș. În chestiunea pensiilor și a fondurilor de pensii, vorbim de o strategie pe termen lung, în care ori abordăm fondurile de pensii ca pe un investitor, ori îi penalizăm până la epuizare. „Deci fondurile de pensii pot fi privite fie ca un mecanism prin care companiile care le gestionează cresc valoarea plasamentelor, a investițiilor pe care le fac în favoarea celor care-și pregătesc pensia, fie ca un mecanism prin care noi tocăm banii, acum, imediat, și om vedea noi ce-om face în viitor. Deci e nevoie de o strategie. Aici nu vorbim de modul în care se va adapta Bursa, ci de faptul că mișcarea strategică e complet greșită și că e dată de niște resorturi care n-au nicio legătură cu viitorul României”, a mai spus fondatorul Bitdefender.

Talpeș privește cu un ochi critic și lipsa generală de implicare a contribuabililor. „Fundamental e faptul că noi, cetățenii României, considerăm că sistemul politic nu e treaba noastră. Deci maniera în care este guvernată o țară nu este treaba noastră, ci e treaba celor pe care îi alegem. Or, aici cred că e greșit, ar trebui să fim mult mai atenți la ce alegem și să-i penalizăm pe cei care guvernează în numele unor grupuri de interese sau în interes propriu. Dacă schimbăm acest model, atunci ajungem la modele de guvernare incluzive, în care cetățenii, comunitățile, ele să fie misiunea guvernării și atunci și cetățenii, și comunitățile să fie implicate în guvernare, sigur guvernarea s-ar îmbunătăți de 1.000 de ori în România”.

Performanțe bune, cu excepția anului „ordonanței”

Cifrele îl contrazic însă pe „lupul” (vâlc = lup, în slavă) în blană de „economist”.  Fondurile private de pensii aveau, în decembrie 2017, investiții în acțiuni de 8,24 miliarde de lei, adică 19,8% din totalul activelor, majoritatea tranzacționate la BVB, ceea ce înseamnă investiții efective în companiile din sectorul economiei reale românești. Totodată, „valoarea totală a activelor administrate de întregul sistem de pensii private a crescut în 2017, menținând tendința pozitivă din ultimii ani. La 31 decembrie 2017, sistemul a ajuns la 41,5 miliarde de lei, respectiv 8,9 miliarde de euro, adică 5,1% din PIB. La Pilonul II de pensii, ritmul de creștere a fost mai înalt decât la Pilonul III, anume 26%, față de 18,5%. Investițiile fondurilor de pensii private în titluri de stat reprezintă o sursă importantă de finanțare a cheltuielilor guvernamentale care stimulează indirect sectorul real al economiei prin intermediul alocărilor bugetare”, se arăta într-un comunicat de presă al APAPR.

Asociația Administratorilor de Pensii Private din România mai arăta în comunicat că „randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la start (20 mai 2008) și până la finele anului 2018 a fost de 127,1%, adică un randament mediu anualizat de 8,03% pentru toată perioada de funcționare a Pilonului II. Acest indicator este cu mult peste rata totală a inflației din perioada analizată (36,3%), respectiv rata medie anualizată a inflației pentru exact aceeași perioadă (2,95%)”. În comunicat se mai preciza și faptul că, din cele 10,2 miliarde de euro administrate de Pilonul II la finele anului 2018, peste 1,5 miliarde de euro reprezintă câștig net obținut din investiții, exclusiv pentru cei peste 7 milioane de români care contribuie la acest sistem. Această sumă este netă de toate comisioanele de administrare percepute.

Cifrele de mai sus demontează astfel și afirmațiile „corului guvernamental” – Teodorovici, Vâlcov, Fifor -, care se plângea de randamentul slab al Pilonului II, dând ca exemplu anul trecut, când acesta a avut un randament sub rata inflației. În plus, AAPPR arată și cauzele performanței slabe a Pilonului II de anul trecut: „Performanțele fondurilor de pensii, în România și în lume, vor avea întotdeauna o anumită volatilitate, ele urmărind îndeaproape evoluția piețelor financiare și a economiei în ansamblu. Mai mult, aceste evoluții sunt puternic influențate nu doar de mediul economic, ci și de deciziile politice. Un astfel de moment a fost adoptarea la finele lunii decembrie 2018 a OUG 114/2018, care a produs scăderi bruște și severe ale piețelor financiare din România, inclusiv a Bursei de la București, unde fondurile de pensii au investiții semnificative. Acesta a fost unul din principalele motive pentru care anul 2018 a fost singurul an de la înființarea Pilonului II când randamentul la nivelul unui an a fost sub rata inflației”, precizează AAPPR.

Fără dialog

Ideea că rezultatul urmărit este cel al plecării administratorilor fondurilor de pensii este dată nu numai de campania negativă cu privire la acest segment al pieței financiare, ci și de dezinteresul inițierii unui dialog între decidenți și actorii din piața de profil. Este de remarcat că nimeni din Ministerul Finanțelor Publice nu a purtat până acum discuții cu reprezentanții sectorului. Mai mult, administratorii de fonduri mai nutreau încă speranța unui dialog cu Finanțele ori Guvernul. „Sperăm ca dialogul instituțional cu decidenții relevanți să ducă la modificarea OUG 114/2018 în sensul reconsiderării cerințelor suplimentare de capital pe baze economice sustenabile și, deci, la dezvoltarea și pe viitor a Pilonului II de pensii private în România, precum și la restabilirea încrederii pe piețele financiare”, conchide comunicatul.

Comentarii