În așteptarea unui vedict amânat de S&P

78
5 minute de lectură

Mai avem două săptămâni până la finalul lunii, când va intra în vigoare intens-controversata OUG 114 și, în ciuda comentariilor, criticilor și analizelor de impact care recomandă anularea ei, autoritățile de la București ignoră semnalele de alarmă. Vineri, în ziua când revista Reporter global va apărea pe piață, spre seară, Standard&Poor’s își va anunța verdictul: probabil, va înnegri ratingul României, semnal că mediul de afaceri devine din ce în ce mai puțin sigur. Adrian Codîrlașu, președintele CFA, explică în Reporter Global care este ecuația ratingului și de ce este el important pentru o țară. În condițiile încremenirii în greșeală a OUG 114 ne putem aștepta, desigur, la o penalizare de la cea mai severă agenție de rating, care nu s-a sfiit să taie ratingul maxim al Statelor Unite, în criză economică.

Mult-întârziatul buget de stat, la rândul său controversat, alcătuit pe un scenariu optimist de creștere vioaie a economiei, acompaniată de cheltuieli subdimensionate, va fi împins spre votul final al parlamentului fără modificări. Probabil, pentru prima oară în istoria României, instituțiile de forță rămân fără bani în ultimele luni ale anului. A fost, de altfel, una dintre observațiile președintelui cu privire la problemele proiectului de lege al bugetului pentru acest an. Nici măcar președintele Klaus Iohannis n-a primit lămuriri privind motivele subdimensionării bugetelor instituțiilor care ne asigură siguranța publică. Faptul că guvernanții nu-și lămuresc contribuabilii, ale căror taxe și impozite le împart, de altfel, prin buget, lasă loc atât unei îngrijorări privind actul de guvernare, cât și amplificării scenariilor din gama teoriei conspirației. Până la urmă, parlamentarii nu sunt un trib de „aleși” ai neamului, mistic așa, care nu dau socoteală asupra deciziilor și, mai ales, se bucură de privilegii și imunitate. Sunt expresia democrației moderne, adică trimișii noștri, ai contribuabililor, și tot nouă ei trebuie să ne explice fiecare inițiativă legislativă în parte. În esență, avertizează Consiliul Fiscal, legea bugetului este scrisă cu un deficit masiv, care va fi probabil amplificat prin rectificări, dar, atenție, economia unei țări nu este vreo firmă de familie. Ea nu poate fi condusă cu improvizații, cu argumente copilărești, cu estimări tot atât de nesigure ca și viitorul ghicit în cafea. Un buget cu venituri supraevaluate și cheltuieli subdimensionate provoacă daune întregii economii, dă peste cap calcule și descrie o țară cu probleme. Consiliul Fiscal a evaluat de altfel „dimensiunea sub-bugetării probabile la circa 3,5 miliarde lei”. Diavolul se ascunde și aici în detalii: de ce nu sunt alocați în buget banii contribuției noastre la bugetul Uniunii Europene? Facem, cumva grevă, ieșim de acolo? Sigur că nu, dar o asemenea eroare, sau scăpare, este exact acel gest care naște spaime și însuflețește teoria conspirației. Tot așa cum nu include banii din controversata OUG 114, bugetul ignoră și proiectul Fondului Suveran. Dacă proiectul ar prinde viață, atunci bugetul de stat ar avea o nouă problemă, anume aceea că nu va mai dispune de banii livrați de companiile statului. Un impas asupra căruia guvernanții ar trebui să mediteze, dacă vor să nu rămână în istorie ca fiind cei care au târât țara în recesiune. Deoarece apar semnalele încetinirii economiei: producția industrială se comprimă, importurile se amplifică și odată cu ele cresc presiunile de devalorizare a monedei naționale. Dacă analizăm atent, în condițiile încetinirii economiei europene, ale problemelor globale, este greu de crezut că economia noastră va zburda. Dimpotrivă, dacă S&P înnegrește perspectiva de rating, mai avem vreo șase luni până la declanșarea retragerii capitalurilor din țară. De ce șase luni? Deoarece acesta este intervalul-tampon obișnuit până la o nouă revizuire a ratingului. Următorul pas va fi aruncarea țării în categoria nerecomandată investițiilor. Am avea deci o economie nefrecventabilă. Multe investiții s-ar putea retrage către alte țări din regiune, interesate de investiții. Între timp, observăm un atac bizar declanșat dinspre Piața Victoria asupra palatului din strada Doamnei. Într-adevăr, aceasta este imaginea pe care o proiectăm în rândul investitorilor străini: un război între palate. Dar acestea sunt rafinamente ale guvernării, în care bugetele de stat se trimit la timp, iar în situații speciale, cum ar fi fost Centenarul, anul trecut, sau președinția Consiliului UE, anul acesta, se transmit parlamentului chiar mai devreme, pentru a tranșa clar necesitățile și urgențele. Din păcate, politicienii ignoră pericolele și provocările externe și va depinde de noua echipă pe care o vom trimite în Parlamentul European dacă vom fi sau nu penalizați pentru năstrușniciile ultimilor ani.

Până atunci însă, să notăm că prețurile s-au inflamat pe seama scumpirii alimentelor și a serviciilor, semnal destul de periculos pentru buzunarele noastre. Deficitul comercial se adâncește, la rândul său un semnal de alarmă pentru moneda națională. În rest, ignorate, forțele pieței se răzbună. Nota de plată o achită însă contribabilii ignorați.

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele