Riscul de spălare a banilor capătă amploare pe teritoriul României şi este considerat de către Nicolae Cinteză, director în Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), mai mare decât cel legislativ, risc de asemenea, ridicat, după cum a dovedit-o cu prisosință OUG 114/2018. Dar riscul de fraudă este mult mai mare decât cel legislativ, care se menţine în plan secund. “Riscul legislativ se menţine. Nu cred că la acelaşi nivel la care l-am perceput până prin luna octombrie. Este în scădere, dar tot mai există zvâcniri din astea care îngrijorează mai ales investitorii străini. Nu cred că va trece vreuna din iniţiativele legislative care se tot vehiculează în Parlament sau chiar dacă va trece convingerea mea este că în final Curtea Constituţională nu va confirma iniţiativa celor care sunt în spatele legilor”, a afirmat Nicolae Cinteză. El a mai declarat că influenţa OUG 114 asupra sistemului este “destul de mică”.

Oficialul BNR menționează că Banca Națională a primit o serie de informații de la parteneri externi din domeniul luptei în domeniul spălării banilor cu privire la tranzacţii făcute în România pentru diverşi clienţi externi sau tranzacţii făcute în România cu sume provenite din străinătate. „În ciuda avertismentelor (…), capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României. Frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaştere a clientelei, s-a favorizat și s-a continuat un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre. În momentul de faţă la Asociaţia Română a Băncilor am comunicat deja această problemă la ultima întâlnire avută cu reprezentanții acesteia. Serviciul nostru care are competențe în domeniul prevenirii spălării banilor face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată”, a declarat Nicolae Cinteză, la conferinţa “Anul financiar bancar 2020”, organizată de FinMedia şi Piaţa Financiară. El a menţionat și că a fost demarată de către DIICOT o acţiune penală şi că cel puţina una dintre bănci pare “a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani, operaţiunile derulându-se printr-o singură unitate şi existând indicii suficiente ca aceste conturi să fie închise”.

Nicolae Cinteză a mai precizat că acuzaţia, care vine de la firme de avocatură, este că băncile nu au aplicat normele de cunoaştere a clientelei şi tranzacţiile s-au făcut prin încălcarea acestor norme.

“V-am spus şi vă repet, nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri. E foarte periculos. Şi indicii vă spun, sunt suficiente. Vi le spuneam în adresa respectivă. Şi ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela, dar nu înţeleg cum vin şi se deschid o sumedenie de conturi. Vezi că sunt în spate numai cetăţeni din comuna Ghimpaţi din judeţul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeaşi adresă, un avocat. Vezi că mulţi dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetăţeni ucraineni sau ruşi în spatele lor şi totuşi continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna care are acţionar tot pe cineva din comuna Ghimpaţi primeşte sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoşteam, e adevărat, dar prima operaţiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate şi acolo fraudată printr-un mecanism special”, a menţionat Nicolae Cinteză, cu adresare către băncile care acționează pe piața românească.