OUG 114/2018 a fost o surpriză, și nu întotdeauna plăcută, și pentru sectorul construcțiilor, unde prevederile actului normativ veneau cu o serie de facilități fiscale pentru companiile din domeniu: stabilirea unui prag minim salarial consistent menit să atragă forța de muncă; scutirea de la plata impozitului pe venit și de reducerea contribuțiilor sociale.

Astfel, în ciuda facilităților fiscale oferite, o serie de constructori se plângeau de faptul că adoptarea intempestivă a respectivei ordonanțe le pune în pericol afacerile. Faptul că salariul minim în sector a crescut la 3.000 de lei/lunar îi punea pe unii dintre aceștia în situația de a ieși pe pierdere, în condițiile în care, la acel sfârșit de an, unele contracte pentru 2019 erau deja semnate, cu prețurile stabilite. O creștere a costurilor cu mâna de lucru le topea acestora profiturile din respectivele proiecte aproape în totalitate sau chiar îi aducea pe pierdere. Prin urmare, ceea ce părea a fi un stimulent pentru sector se dovedea în fapt a fi o piedică serioasă în calea companiilor din construcții, în realizarea de profit sau în previzionarea fluxurilor de numerar. În plus, măsurile stimulative pentru domeniu au venit într-o fază a ciclului economic în care domeniul părea a-și lua avânt.  

„Răspunsul din partea ofertei s-a materializat în extinderea cu 26,7% a volumului lucrărilor de construcții de locuințe în trimestrul I, traiectorie care se va menține probabil și în perioada următoare, în pofida dificultăților cu care continuă să se confrunte constructorii (creșterea costului cu materialele și a celui salarial unitar). În planul forței de muncă se evidențiază totuși o anumită ameliorare, odată cu relaxarea condițiilor privind acordarea permiselor de muncă pentru cetățenii non-UE și cu creșterea atractivității sectorului pentru angajați, imprimată de stabilirea unui prag minim salarial consistent, de scutirea de la plata impozitului pe venit și de reducerea contribuțiilor sociale,” arată o analiză a BNR asupra domeniului, realizată în ultul raport asupra inflației (august 2019).

Performanțe financiare mai bune

Totuși, în ciuda dificultăților domeniul a evoluat în sens pozitiv. Deși sectoarele construcții și imobiliar s-au dovedit a fi și în prima jumătate a anului 2018 mai puțin performante relativ la ansamblul companiilor care au depus situațiile financiare semestriale, comparativ cu rezultatele înregistrate în prima parte a anului precedent se remarcă o îmbunătățire a performanțelor economico-financiare ale acestor companii, arată aceeași analiză a BNR.

Profitul net a crescut cu 87% în cazul sectorului construcții și s-a consemnat un avans de 48% pentru sectorul imobiliar. Rentabilitatea capitalurilor pentru ambele sectoare a înregistrat o majorare (de la 9% la 14,2% pentru sectorul construcții și de la 12,7% la 13,4% pentru sectorul imobiliar. Capacitatea de onorare din profituri a cheltuielilor cu dobânzile a crescut considerabil în cazul firmelor din sectorul construcții, raportul aferent atingând nivelul de 5,6 (față de 3,3 la iunie 2017), în timp ce în cazul sectorului imobiliar acest indicator a crescut ușor (de la 1,9 la 2,1). Din punct de vedere al îndatorării, firmele din sectoarele construcții și imobiliar înregistrează un raport datorii asupra capitaluri peste media economiei (1,49), de 1,86 pentru firmele din construcții, respectiv 1,73 pentru companiile din imobiliare.

Expansiunea sectorului construcțiilor a antrenat și  industria materialelor de construcții existând preocupări vizibile în sensul extinderii sau modernizării capacităților de producție.

Creșteri semnificative pentru spațiile de retail

Pe segmentul rezidențial, cererea s-a menținut robustă, urmare a dinamicii alerte a veniturilor populației înregistrate pe parcursul trimestrelor anterioare. Totuși recurgerea la resurse împrumutate a scăzut, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare practicate de băncile comerciale.

Un avans semnificativ au consemnat și lucrările pentru clădiri nerezidențiale care în trimestrul I din 2019 înregistrau o creștere de 15,5% față de ultimul trimestru din 2018. Iar semnalele din piață conturează, și în acest caz, o perspectivă favorabilă a investițiilor pentru întregul an, la această situație contribuind și nivelul relativ scăzut al suprafeței construite pe locuitor din România, fapt care indică un potențial superior țărilor din regiune.

Creșteri ale suprafețelor noi livrate se întrevăd pentru toate categoriile de clădiri, așteptările cele mai optimiste fiind formulate pentru spațiile logistice și pentru cele de retail. De altfel, expansiunea din ultimii ani a cererii de consum a adus în prim-plan insuficienta dezvoltare a rețelelor de comerț modern în profil teritorial, fapt care a antrenat intensificarea construirii de spații noi. „Pentru 2019-2020 se estimează că suprafețele noi livrate vor crește semnificativ față de perioada 2017-2018,” consemna analiza BNR.

Chiar dacă de amplitudine mai mică comparativ cu situația construcțiilor de clădiri, o intensificare s-a consemnat și pe segmentul lucrărilor inginerești în primele luni ale anului 2019, care s-a regăsit în creșterea cu circa 19% a volumului investițiilor realizate de sectorul public (prin utilizarea de resurse financiare naționale și absorbția de fonduri europene nerambursabile), iar alocările de sume prin PNDL și FDI, din acest final de an (și mandat) sunt o premisă că  sectorul va avea o evoluție pozitivă și în următoarea perioadă, cel puțin în ceea ce privește acest segment. Singurul risc în acest caz ar fi stoprarea de către noul guvern a alocărilor de bani pentru respectivele investiții.

Mai mult spațiu…

Și din punctul de vedere al numărului autorizațiilor de construcție nou-emise, se observă o evoluție, eterogenă însă. În timp ce în București se înregistrează o scădere cu 6%, pentru restul țării numărul de autorizații rezidențiale a crescut cu 4%. Suprafața de metri pătrați utili aferentă autorizațiilor de construcții nou-emise s-a majorat însă, atât în București (+6%), cât și la nivel național (+9%).

Diferit, pe segmentul pieței imobiliare comerciale se observă o intensificare a activității în pofida creșterii costurilor cu forța de muncă și cu materialele. Numărul de autorizații pentru construcții nerezidențiale a crescut cu 16% în anul 2018, iar în primele două luni din 2019 cu 5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Majorarea numărului de autorizații a fost însoțită și de o creștere a suprafeței utile solicitate în special în cazul segmentului de spații de birouri.

În plus, numărul tranzacțiilor de imobile rezidențiale s-a redus în a doua jumătate a anului 2018 și, respectiv, primul trimestru din 2019 (-26% T1 2019 raportat la T1 2018). În același timp, se reevaluează și entuziasmul cumpărătorilor, rezultând o creștere a perioadei necesare vânzării unui apartament la 90 de zile (în medie pentru ultimul trimestru din 2018), comparativ cu 81 de zile în aceeași perioadă a anului 2017.

Prețul proprietăților rezidențiale a atins minimul ritmului de creștere din septembrie 2015 până în prezent (0,88% creștere medie anuală în termeni reali la decembrie 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent). Prețul proprietăților rezidențiale a înregistrat în T1 2019 o creștere marginală, contrar așteptărilor de scădere semnificativă din trimestrul anterior. ■