În umbra coronavirusului, războiul ideologic

227
15 minute de lectură

Un desant aerian rusesc aduce la Roma materiale sanitare pentru a ajuta mult-încercata Italie în lupta contra coronavirusului. China pornește la rândul ei o amplă operațiune de PR, iar extrema dreaptă europeană se aliniază în spatele regimurilor autoritare.

Foto: Bogdan Cristel

Criza coronavirusului nu este doar despre îmbolnăviri, echipamente medicale sau consecințe economice. Este și prilejul unei acerbe confruntări ideologice. China, Rusia și aliații lor europeni încearcă să inducă ideea potrivit căreia criza coronavirusului demonstrează superioritatea regimurilor autoritare față de democrațiile liberale occidentale.

China a depășit momentul de vârf al crizei coronavirusului. Acum încearcă să-și spele imaginea pătată, după ce a ținut secretă timp de mai multe săptămâni existența epidemiei. Beijingul s-a angajat într-o puternică acțiune de PR.

Regimul comunist chinez a acoperit timp de șapte săptămâni existența virusului, iar consecința a fost răspândirea nestingherită pe tot globul. La începutul lui ianuarie, medicii care lansaseră primele semnale de alarmă legate de virusul apărut la Wuhan erau chemați la interogatorii de către autoritățile chineze.

În același timp, Beijingul asigura Organizația Mondială a Sănătății că situația este sub control, iar organismul internațional accepta explicațiile. Regimul chinez era în continuare mai preocupat de a închide accesul Taiwanului la OMS. Taiwan care, încă din decembrie, alerta organizația cu privire la îngrijorările legate de noul coronavirus. Asigurările Beijingului s-au dovedit mai convingătoare… La 14 ianuarie, OMS anunța că autoritățile chineze nu au observat „nicio dovadă clară a transmiterii de la om la om a noului coronavirus”. Epidemia era deja în toi.

De-abia la 21 ianuarie, regimul comunist se vedea nevoit să recunoască amploarea problemei. Oficiosul Partidului Comunist Chinez, Cotidianul Poporului, menționa, pentru prima dată, epidemia de coronavirus. Erau trecute în revistă acțiunile președintelui Xi Jinping, dar era transmis și un avertisment dur la adresa celor care ar întârzia sau ar omite raportarea cazurilor.

Criza căpătase însă o dimensiune internațională, iar urmările sunt astăzi vizibile la scara întregii lumi.

Problema Chinei cu globalizarea

Foto: Agerpres Xinhua

China este un mare câștigător al globalizării, dacă nu cumva cel dintâi. Cu toate acestea, guvernul chinez nu a demonstrat că a înțeles cu adevărat și responsabilitățile care decurg de aici. La Davos sau în alte formate internaționale, președintele Xi Jinping a apărat adesea principiile comerțului liber în fața revizionismului lui Donald Trump.

Dar această dublă măsură, combinația între liberalismul comercial global și autoritarismul intern, s-a dovedit dăunătoare și periculoasă pentru lume.

Sub tirul criticilor, Beijingul a adoptat acum rolul celui care se află în prima linie în lupta pentru salvarea umanității.

China a trimis mari cantități de măști, numeroase echipe de medici și ventilatoare în întreaga lume. Miliardarul chinez Jack Ma a donat un milion de măști și sute de mii de truse de testare în SUA, primul transport sosind în Seattle la începutul săptămânii.

Nici Europa n-a fost uitată. O livrare de 300.000 de măști, trimise de organizații de caritate chineze fondate de Ma și imperiul său, Alibaba, a sosit în Belgia. Agenția de știri chineză de stat Xinhua a publicat o fotografie a unuia dintre containerele drapate cu sloganul „Unirea face puterea”, în franceză, flamandă și chineză.

La Belgrad, ca și la București

Pentru italieni, mesajul chinezesc a fost: „Siamo onde dello stesso mare, foglie dello stesso albero, fiori dello stesso giardino” – „Suntem valuri ale aceleiași mări mari, frunze ale aceluiași copac, flori din aceeași grădină”, un text care îi aparține filosofului Seneca.

Sâmbătă, la București, primărița de stânga Gabriela Firea a apărut în transmisii tv live primind același tip de ajutoare inscripționate din partea Chinei: măști și dezinfectanți.

Gabriela Firea se află într-o acerbă confruntare politică și de imagine cu guvernul liberal, în perspectiva alegerilor locale programate pentru sfârșitul lui mai sau începutul lui iunie, dar care ar putea fi amânate, așa cum au cerut mai multe voci din opoziție.

Gestul de imagine a servit perfect atât narativului propriu – edilul de stânga se zbate să rezolve criza, în timp ce guvernul de dreapta nu reușește să asigure necesarul pentru spitale – cât și narativului chinezesc: China ajută acolo unde alții nu o fac.

O atitudine asemănătoare și din partea președintelui sârb Aleksandar Vučić. Săptămâna trecută, el a mulțumit Chinei pentru ajutorul oferit în lupta împotriva noului coronavirus și a acuzat UE că a abandonat țara sa, privând-o de echipamente de protecție, după cum a relatat AFP.

„Îi așteptăm aici pe frații noștri chinezi. Se dovedește că fără voi Europa se poate apăra cu dificultate”, a spus Vučić la primirea unor ajutoare din China.

Serbia este legată de Uniunea Europeană printr-un acord de comerț liber și negociază de ani buni aderarea. Negocierile sunt în impas, dar, între timp, Belgradul a făcut o altă alegere strategică. În octombrie anul trecut, a aderat la Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia și din care mai fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan. UE nu are relații oficiale cu Uniunea Eurasiatică și a exprimat adesea îndoieli de ordin juridic și de securitate în legătură cu această organizație. Iar dacă va fi ca Serbia să încheie la un moment dat negocierile de aderare la UE, ar trebui să facă o alegere clară, întrucât tratatul european nu i-ar permite să facă parte în mod unilateral din alte blocuri comerciale.

Până atunci însă, opțiunea fundamentală a Belgradului rămâne cea răsăriteană, astfel încât ar fi fost de așteptat ca de acolo să primească sprijin în primul rând.

Partidul revine

Marea operațiune chinezească nu este menită doar să facă uitate greșelile inițiale ale Beijingului în gestionarea epidemiei. Este și un răspuns la criticile de ordin politic adresate regimului autoritar.

Partidul Comunist și Xi Jinping, căruia tocmai i-a fost conferită de curând puterea pe viață, nu pot accepta asemenea critici. Partidul a promis poporului chinez protecție, ca și progres economic și social, în schimbul cedării drepturilor individuale. Criza coronavirusului a contrazis amar această promisiune. Autoritățile au ținut secretă amploarea problemei, după un obicei bine-cunoscut în lumea comunistă, ceea ce a provocat poporului suferințe majore. Acum, partidul trebuie să revină în prim-plan.

În interior, propaganda de stat a insistat pe succesul Chinei în combaterea epidemiei, prezentat drept o dovadă că sistemul politic chinez este superior democrației în stil occidental.

De asemenea, propaganda a încercat să orienteze suspiciunea spre exterior. Au fost perioade în care chinezii și asiaticii în general au fost victime ale prejudecăților de pe tot globul din cauza virusului. Acum, China schimbă jocul și încearcă să acrediteze ideea că virusul este ceva adus din afară. Oficiali chinezi au promovat un narativ fals, potrivit căruia virusul ar fi fost plantat în China de către forțele americane participante la o competiție sportivă militară. În paralel, partidul insistă asupra aparentului succes al Chinei în combaterea coronavirusului, prezentat drept o dovadă că sistemul său politic este superior democrației în stil occidental.

Atenție, vorbește Moscova!

Foto: Agerpres / EPA

Rusia este, la rândul ei, puternic implicată în operațiuni de dezinformare, pentru a semăna confuzie și neîncredere printre cetățenii europeni , după cum au dezvăluit recent documente ale Comisiei Europene.

Organismul anti-dezinformare al Uniunii Europene, EUvsDisinformation, remarcă în analiza publicată la 16 martie faptul că una dintre temele predilecte ale paginilor pro-Kremlin este cea potrivit căreia coronavirusul este mai puțin dăunător decât gripa sezonieră. Că ar fi doar o farsă menită a crește profiturile industriei pharma sau a le oferi liderilor occidentali ocazia să limiteze libertățile cetățenilor.

Dimpotrivă, în alte postări se afirmă că virusul este un eveniment care va pune capăt civilizației așa cum o știm. Sau că este o armă biologică deosebit de puternică, folosită de SUA pentru a frâna expansiunea economică a Chinei, de britanici sau chiar de opoziția din Belarus. Molima a fost de mult prezisă de clarvăzători precum Baba Vanga sau Nostradamus .

De asemenea, a fost lansată ideea că virusul reprezintă un pretext pentru un puternic desant militar american în Europa, chiar în timpul crizei coronavirus. Prin urmare, e un complot.

Firul logic al poveștilor pare să lipsească, dar valoarea de adevăr a afirmațiilor contează, până la urmă, mai puțin. Scopul este să semene confuzie și diviziune în societățile occidentale.

Organismul european de luptă împotriva dezinformării estimează că propaganda pro-Kremlin încearcă nu „să vândă o idee”, ci mai degrabă să arunce publicul în confuzie.

Acestor narațiuni cu privire la coronavirus li se adaugă unele deja tradiționale pentru propaganda rusă, cum ar fi faptul că Uniunea Europeană este o construcție în pragul destrămării, din cauza închiderii frontierelor. Sau aceea că statele membre bogate storc bogățiile celor sărace și, în schimb, nu le ajută la nevoie, cum ar fi acum, în criza coronavirusului. Ca o întărire a acestei afirmații, Rusia a organizat un desant aerian cu ajutoare pentru Italia. Spre încântarea liderului partidului de extremă dreapta Liga, aliat al Kremlinului.

De altfel, extrema dreaptă a încercat să exploateze coronavirusul. Matteo Salvini a acuzat migranții că au adus virusul, iar premierul ungar Viktor Orbán a invocat o „legătură clară” cu migrația ilegală. Când liderul sârb, Aleksandar Vučić, a criticat Uniunea Europeană, al a reluat, de fapt, o idee larg utilizată de propaganda rusă: Uniunea Europeană este o construcție în care statele bogate le subjugă pe cele sărace, le storc de bogății și nu le sprijină la nevoie.

Dar ce poate urma?

Intervievat de EUvsDisinformation, Alexander Morozov, politolog la Centrul Academic „Boris Nemtsov”, Praga, vede două narațiuni ce se dezvoltă simultan.

Pe de o parte, continuăm să vedem titluri precum „Virusul a fost adus în China de către armata americană”, iar comentatorii pro-Kremlin continuă să scrie despre „isteria elitelor occidentale” și „prăbușirea Uniunii Europene”. Pe de altă parte, propaganda începe să vorbească despre „solidaritatea globală”, deoarece Kremlinul începe să ia, la rândul său, aceleași măsuri ca guvernele europene.

Săptămâna trecută, Moscova raporta mai puțin de 200 de îmbolnăviri, mai puține decât Luxemburg. Dar aceste cifre sunt contestate din interior.

Într-un videoclip postat pe YouTube, liderul Uniunii Doctorilor susţine că oficialii din Rusia ascund decesele provocate de noul coronavirus, clasificându-le ca fiind cauzate de pneumonie.

„Când planeta se confruntă cu o epidemie de coronavirus, Rusia se confruntă cu o epidemie de pneumonie. Ca de obicei, ne confruntăm cu minciunile autorităţilor”, a spus lidera uniunii.

Vladimir Putin are o agendă politică încărcată în această primăvară și o extindere a epidemiei i-ar strica foarte mult planurile. El vrea să-și treacă prin referendum proiectul de constituție care i-ar garanta rămânerea la putere până în 2036. Dacă scrutinul ar avea loc, fie și în condiții speciale, va fi un mesaj către Occident și întreaga lume că regimul autoritar al lui Vladimir Putin luptă cu epidemia mai eficient decât democrațiile – rezultatul referendumului nu comportă niciun fel de discuții.

La 9 Mai, Vladimir Putin pregătește o mare paradă militară pentru a sărbători 75 de ani de la victoria împotriva nazismului, la care a invitat mai mulți șefi de state. Evenimentul este menit să-l pună în lumină pe liderul de la Kremlin, după ce în ultima perioadă propaganda sa a depus eforturi pentru a repune în discuție istoria celui de-al Doilea Război Mondial și mai cu seamă responsabilitatea URSS în cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov.

Potrivit politologului Morozov, mass-media din Kremlin va crea de acum înainte un mix dintre aceste două narațiuni, pe liniile următoare: autoritățile rusești combat calm și cu succes virusul; dar în Europa și SUA, guvernele creează isterie, făcând greșeli care provoacă critici din partea cetățenilor.

Kirill Rogov, analist politic și vicepreședinte al Fundației Liberal Mission din Moscova, spune la rândul său pentru EuvsDisinformation că reacția autorităților ruse este complicată de campania politică internă legată de amendamentele constituționale.

Inițial, autoritățile intenționau să utilizeze amenințarea epidemiei în scopuri politice. Primarul Moscovei a emis o interdicție asupra evenimentelor publice cu peste 5.000 de participanți la câteva ore după adoptarea amendamentelor constituționale favorabile lui Putin și imediat după ce opoziția a depus o cerere pentru organizarea unui miting de protest.

Sub pretextul combaterii amenințării epidemiei, autoritățile intenționează să extindă controlul protestelor până în ziua votării, 22 aprilie, spune politologul.

Kremlinul nu vrea să fie „o parte a lumii”

Foto: Bogdan Cristel

Denis Korotkov, jurnalist la Novaya Gazeta, descrie, la rândul său, cum televiziunile controlate de Kremlin vorbesc mai multe despre felul cum coronavirusul a golit străzile orașelor europene și rafturile magazinelor din SUA, decât despre situația din Rusia.

„Mesajul obișnuit este că ne confruntăm cu o problemă care a venit din străinătate; dar avem de-a face cu succes, în timp ce în Europa în declin, lucrurile stau încă mai rău decât în Rusia.

Andrei Arkhangelsky, jurnalist, cronicar și redactor de cultură al revistei Ogonyok, răspunde pentru EuvsDisinformation că, de aproximativ două săptămâni, a existat un flux de mesaje de același tip: „Criza a expus slăbiciunea Europei”; „Toată lumea a întors spatele Italiei”; „Nimeni nu a ajutat Ucraina”.

Închiderea frontierelor a dat naștere unui alt atac propagandistic asupra Uniunii Europene: „Unde este uniunea voastră, unde este unitatea voastră?”. Toate aceste puncte poartă un mesaj clar: democrația nu este capabilă să facă față provocării.

Propaganda a râs de europenii care „cumpără hârtie igienică în panică”. Când coronavirusul a ajuns în Rusia, s-a dovedit că rușii au început să cumpere și ei hârtie igienică în același mod. Propaganda se confruntă acum cu un fenomen interesant: orice mesaj despre Europa este perceput ca o oglindă – publicul rus percepe în mod inevitabil orice știre ca pe „ceva ce ni se va întâmpla în curând”.

O pandemie este un fenomen global și nu poate fi combătută decât colectiv. Dar Kremlinul nu vrea să fie „o parte a lumii”, spune cronicarul. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele