Încep sezoanele electorale, dar cum plătim pensiile la finalul lor?

87
6 minute de lectură

Banii statului sunt puțini, se adună greu, se cheltuie rapid și sunt mereu insuficienți. Episodul care tocmai s-a consumat, de redistribuire a banilor statului în funcție de nevoi și interese, numit rectificare, ca și când ar fi ceva corect în gestul de a lua bani de la Educație, confirmă problemele acute ale bugetului statului. Însăși împrejurarea lansării sale chinuite, în martie, la finalul primului trimestru, descrie criza în care se zbate bugetul de stat. Dar, atenție, Finanțele au ignorat sistematic, în ultimii ani, atât legislația privind disciplina fiscală, cât și, iată, Constituția. Fostul ministru de finanțe Anca Dragu ne reamintește că în Cartea fundamentală a democrației românești, la articolul 138, dedicat bugetului național, se recomandă clar că „nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare“. Ei bine, nimeni nu înțelege și nu cunoaște acum care sunt sursele de finanțare a majorării punctului de pensii în 2021 și, cu toate astea, nimeni nu a pus la treabă Curtea Constituțională să ne confirme ea cum e cu respectarea Cărții. Îngrijorarea privind abilitatea economiei românești de a finanța o creștere masivă a cheltuielilor cu protecția socială răzbate și din opinia Consiliului Fiscal, transmisă elegant, prudent, dar clar de academicianul Daniel Dăianu. Adevărul trist este că ambiția unui fost ministru al muncii de a azvârli spre electorat o fascinantă creștere a pensiilor nu a respectat nici logica economică, nici Constituția. Trebuie totuși spus, ca să nu se mai repete, că ministrul respectiv care a lansat Legea pensiilor cu creșterile astea spectaculoase, dar ne neplătit, nu avea nici pregătirea profesională adecvată, fiind licențiată în limbi străine, nici deschiderea de a încerca să înțeleagă logica economică. Acum, când, iată, observăm că nu prea sunt bani suficienți pentru plata la timp a pensiilor la actualul nivel, nu putem să nu ne punem întrebarea: din ce bani credeau alde Vâlcov, Dragnea și vremelnicii miniștri ai muncii, ai finanțelor că se vor plăti pensiile peste doi ani? Cum facem? Devalorizăm leul, până când 1.000 de lei de azi nu mai cumpără vreo 220 de euro, ci doar 100? Atunci ne scoatem, ieșim la liman, avem asigurată și inflația galopantă și nu ne mai rămâne decât să ne amintim de anii ’90, când inflația a spulberat economiile părinților noștri. Există deci mecanisme de a „corecta” aceste erori și aproape că pot paria că au existat minți perverse care puseseră ochii pe banca centrală, cu scopul de a pune acolo vreun inginer care să dea drumul tiparniței de bani.

Acele minți sunt acum departe de butoanele de comandă, dar problema a rămas. Va fi imposibil să finanțăm sistemul de protecție socială în 2021 fără majorări de taxe. România nu-și mai permite nici acum să dea facilități stimulative către un domeniu, cum ar fi construcțiile. Ce logică au facilitățile într-o țară care are unul dintre cele mai joase niveluri ale impozitului pe venit din lume? Dar acesta este un exemplu a cărui corectare nu rezolvă problema banilor.

Dincolo de perspectiva cețoasă a unui buget fragil, prea fragil pentru a susține pomenile electorale, nori negri se adună deasupra economiei globale. Marile bănci centrale își taie dobânzile de politică monetară, unele au deja dobânzi negative, semnalând, de fapt, îngrijorarea reală privind sănătatea economiei globale. Sigur, România are un avantaj aparent din situația asta, poate împrumuta ușor banii, de vreme ce Finanțele noastre plătesc dobânzi mari, uriașe, față de alții. Riscul este însă pe măsură: banii plasați în titlurile noastre de stat fug rapid în caz de criză internă, fie ea politică sau economică. Pe moment, infuzia de valută poate întări leul, dar, din nou, o fugă speriată a banilor poate prăbuși moneda națională sub nivelul actual. Pe de altă parte, piețele financiare nu sunt tocmai atrase de plasamente în economii riscante și cu viitor fiscal incert, cum e a noastră, deoarece au trăit experiențe neplăcute în Nigeria sau în Grecia, unde monedele locale s-au devalorizat, în ciuda faptului că atrăgeau valută prin împrumuturi. Cazul Nigeriei, mai puțin cunoscut la noi, este un exemplu clasic în care ratele dobânzilor erau mari, atrăgeau valută, dar moneda se devaloriza constant, deoarece investitorii nu credeau în abilitatea guvernelor de a gestiona țara și nici în onestitatea guvernanților. În plus, piețele financiare introduceau în ecuație integritatea actorilor din economie, dar, să nu uităm, Nigeria are petrol, deci o sursă alternativă de valută.

Economia Germaniei încetinește ritmul de creștere, la fel și cea britanică, în Italia hârjoneala politică va duce, probabil, la un nou guvern. Războiul comercial se intensifică și se extinde în piața monetară, iar protestele din Hong Kong tensionează economia globală. Divorțul Marii Britanii de Uniunea Europeană, „eliberare” programată cu orice preț în 1 noiembrie, începe să afecteze economia britanică, un partener important de afaceri al României. Iar Argentina, un stat care și-a pulverizat bunăstarea prin politici populiste ale unor lideri corupți și lacomi, trăiește șocul unor alegeri în care foștii guvernanți, nesăbuiții, au căpătat mai multe voturi. Pesoul s-a prăbușit, inflația este de 55%, iar rata de politică monetară a urcat la 74,85% pentru a stăvili prăbușirea și a stabiliza moneda. Credeți că piața financiară mai are încredere? Experiența dramei elene, în care datoriile au fost șterse, iar investitorii au marcat pierderi, a fost o lecție de prudență. În aceste condiții tensionate, își închipuie cineva că economia noastră va continua să crească, liniștit și semeț, în următorii ani, în cazul în care aceste crize se amplifică?

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele