Președintele Iohannis se întâlnește tot mai des cu liberalii din două motive. Pentru a-i mobiliza în perspectiva alegerilor europarlamentare din primăvară și a scrutinului prezidențial, pe de o parte. Un alt motiv este intenția lui Klaus Iohannis de a realiza coeziunea în interiorul PNL și chiar de a pune bazele unei colaborări în interiorul opoziției.

Sub aceste imperative a avut loc și recenta ședință a conducerii PNL de la Sibiu, la care a fost prezent și șeful statului.

Participanți la întâlnire ne-au relatat, sub protecția anonimatului, că președintele a avut ca principal mesaj unitatea liberalilor, cărora le-a promis că, în privința alegerilor europarlamentare trebuie să-și găsească acele criterii de alcătuire a listelor astfel încât toate orientările din PNL să fie reprezentate. Listele ar urma să fie completate într-o primă etapă până la 1 octombrie. Iohannis le-a promis, de asemenea, că nu se va amesteca în desemnarea candidaților eligibili, o declarație pe care cei mai mulți dintre participanți au perceput-o ca pe o lipsă de asumare publică a sprijinului de la Cotroceni față de unul dintre liberalii aflați acum într-un con de umbră. Este vorba despre Cristian Bușoi, europarlamentar și lider al organizației de București.

Ca semn al încercării lui Iohannis de a tempera tensiunile recente din partid este și faptul că președintele le-a declarat liberalilor șefi de filiale care s-au aflat la Sibiu că este prieten de multă vreme cu Ludovic Orban, liderul contestat în ultimul timp al PNL, căruia în urmă cu câteva săptămâni i se pregătea debarcarea.

Trezirea din anchilozare

O importantă parte a discursului prezidențial de la Sibiu a fost solicitarea ca leadershipul liberal să se trezească și să treacă la pregătirea strategică a alegerilor. Dincolo de mobilizarea activului de partid, care ar trebui pus la treabă, Iohannis le-a cerut celor de la PNL să scrie un program de guvernare coerent, ca alternativă la exercitarea puterii de către PSD și ALDE. El a spus că înainte de orice, electoratul are nevoie să știe ce variante politice există înafara PSD, dată fiind competiția de pe culoarul opoziției. Un program de guvernare concret, explicat încă din anul acesta, promovat de liberali autentici și buni comunicatori ar aduce un mare serviciu PNL în perspectiva alegerilor din 2020, le-a spus președintele liderilor PNL. Potrivit surselor citate, în contextul guvernării PSD, președintele este legat practic de mâini și de picioare și nu poate dezvolta un propriu program. De aceea este important ca după alegerile parlamentare să asistăm la încetarea guvernării prin coabitare, iar Guvernul să fie de aceeași culoare politică, asemenea Palatului Cotroceni.

Îndemnul la alianță

Președintele a mai arătat că liberalii ar trebui să se apropie și mai mult de USR. El a spus că, dincolo de colaborarea la vot din Parlament, ar trebui lansată o formulă de asociere, nu neapărat o alianță electorală, care să asigure platforma care să permită alcătuirea unui guvern PNL-USR. Este o sugestie care nu a fost împărtășită de marea majoritate a liberalilor prezenți la Sibiu. Aceștia susțin că, deși au susținut inițiativa USR #fărăpenali, nu au primit niciun semnal din partea Uniunii că ar exista vreo intenție de asociere. Liberalii îi acuză pe cei de la USR de aroganță și impulsivitate în privința inițiativelor politice, pe care și le arogă zgomotos. La rândul lor însă, și cei de la USR vorbesc despre aroganță în discursul PNL referitor la unirea forțelor de opoziție în perspectivă electorală.

Nu se pune problema așadar a unei colaborări politice, ci doar a unei coordonări parlamentare. Intenția pe termen lung însă este, de ambele părți, de participare împreună la guvernare în eventualitatea în care la alegerile parlamentare din 2020 scorul ambelor partide, adunat, ar depăși rezultatul PSD-ALDE.

Susținerea PNL

Liberalii l-au asigurat pe Klaus Iohannis de sprijin necondiționat la alegerile prezidențiale care vor avea loc spre finalul anului viitor. Vasile Blaga, unul dintre cei mai eficienți lideri de campanie electorală pe care dreapta i-a avut în ultimii ani, l-a asigurat pe Iohannis că este pregătit să-și asume această postură. Problema pe care au mai pus-o liberalii a fost și mobilizarea electoratului anti- PSD în eventualitatea unei suspendări a președintelui, pe care principalul partid guvernamental o menține pe propria-i agendă. Din acest punct de vedere, este cu mult mai importantă coagularea opoziției, inclusiv cea neparlamentară, care să asigure prezența a peste 5 milioane de oameni care să se opună demiterii șefului statului la un referendum.

Indiferent de disputele din interiorul PNL, este clar că Iohannis își gândește strategic și electoral apropierea de liberali, afirmată public, după o absență care s-a manifestat practic pe toată durata mandatului său de președinte. Discursul care face apel la coeziune, impunerea unor termene-limită arată că actualul președinte își vede campania pentru obținerea unui al doilea mandat la Palatul Cotroceni sprijinită nu doar de PNL, ci și de USR, eventual chiar de partidul încă neînregistrat al lui Dacian Cioloș. Depinde însă și de acțiunile sale viitoare ca șef al statului, aflat în avanpostul bătăliei politice cu alianța guvernamentală. Criticat adesea pentru că a intervenit prea târziu sau deloc în asaltul PSD asupra Justiției și al modificărilor pe bandă ale legilor, Iohannis se vede nevoit să recupereze într-un an tot potențialul de lider al opoziției pe care nu l-a exercitat până acum. Cu sabia suspendării și chiar a înaltei trădări deasupra capului, Klaus Iohannis se vede nevoit să iasă din zona de confort pentru a-și asigura postul de candidat calificat în turul al doilea al prezidențialelor.

De cealaltă parte, liberalii au nevoie de o locomotivă care să-i scoată din eroziunea care-i macină încă de la începutul legislaturii 2016-2020. Un partid cu potențial minim pentru impunerea voinței sale politice în Parlament (30% din mandate), PNL s-a consumat în ultimul an și jumătate în tensiuni interne care arată că nu a metabolizat încă unificarea cu PDL și nu și-a găsit încă vocea, tonul, pentru a se afirma ca nucleu de opoziție, simțind în ceafă respirația mobilului și versatilului ideologic USR. Și pentru PNL, și pentru Iohannis, 2019 pare să fie un an care le cere reinventarea politică.