În primele trei trimestre ale anului 2019, rata de creștere economică din România a fost de 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, arată datele Băncii Naționale a României. La finalul anului 2019, creșterea economică este previzionată să se situeze la un nivel ușor mai scăzut celui înregistrat la sfârșitului anului precedent. Pe ansamblul anului 2020 se anticipează o ușoară decelerare, în linie cu evoluțiile de pe plan internațional, arată ultimul Raport asupra stabilității financiare (decembrie 2019), publicat de BNR.
Principala contribuție a venit din partea consumului final total (+ 4,3 puncte procentuale), urmat de formarea brută de capital fix (+ 3,8 puncte procentuale), în timp ce variația stocurilor (-2,4 puncte procentuale) și exportul net (- 1,7 puncte procentuale), au avut un aport negativ. Majorarea ponderii investițiilor reprezintă o îmbunătățire în structura creșterii economice, însă s-a datorat în principal redresării sectorului imobiliar rezidențial, în timp ce în planul achizițiilor de echipamente și în cel al investițiilor în infrastructură avansul a fost relativ modest.
Din punct de vedere sectorial, domeniile de activitate care au avut cea mai importantă participare la creșterea economică au fost comerțul (+ 0,9 puncte procentuale). Sectorul construcțiilor a avut un aport pozitiv (+0,6 puncte procentuale) pentru prima oară după anul 2016, urmat de cel al tranzacțiilor imobiliare (+0,4 puncte procentuale), aceste evoluții reflectând creșterea indicelui de construcții rezidențiale și numărul ridicat de locuințe terminate. Sectorul de informații și comunicații a avut de asemenea o contribuție de +0,4 puncte procentuale, subliniind importanța strategică a acestui domeniu.
Pe de altă parte, performanța industriei a fost vizibil inferioară celei din ultimii ani, contribuția acestui sector la dinamica PIB real devenind chiar ușor negativă în trimestrul al treilea (-0,2 puncte procentuale).
„Deși ritmul de creștere s-a menținut peste nivelul mediu din zona euro, nevoia internă de consolidare fiscală, precum și temperarea activității economice la nivel european vor constitui provocări pentru continuarea sustenabilă a procesului de convergență. Prin urmare, necesitatea implementării de reforme structurale, creșterea absorbției de fonduri europene, predictibilitatea cadrului fiscal-bugetar și îmbunătățirea calității serviciilor publice ar trebui să reprezinte priorități pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile în perioada următoare,” se menționează în documentul BNR.