Producătorii țării țintesc medicamente profitabile de ultimă generație.

CAMPUSUL strălucitor al BeiGene, o companie de biotehnologie din Beijing, are toate cele necesare unui laborator de cercetare bine pus la punct. Acestea includ echipamente de screening pentru a testa cei 500 000 de compuși din portofoliul BeiGene, sectoare de testări pe animale, cu peste 10 000 de ființe—și pe Wu Xiaobin care, anul trecut, a renunțat la slujba de șef al Pfizer pe China pentru a conduce operațiunile naționale ale firmei chineze. Semnele expansiunii sunt peste tot—în special, în ceea ce privește cercetările asupra tratamentelor de ultimă oră care includ terapii de genă și la nivel de celulă. Numărul de cercetători care lucrează la astfel de medicamente aproape s-a dublat, anul trecut; mulți alții sunt în curs de angajare. Spațiile noilor laboratoare noi au înlocuit vechile birouri.

Din multe puncte de vedere, BeiGene, fondată în 2010, este emblematică pentru industria farmaceutică aflată în rapidă schimbare, în China. În 5 septembrie, un manager de active din New York a acuzat firma că și-a umflat cifrele de vânzări—un semn de neîncredere privind o industrie cu o reputație istorică în privința proastei calități și a practicii de afaceri dubioase. Compania, care este listată la bursa americană Nasdaq, neagă orice nereguli. Investitorii par să o creadă: prețul acțiunilor sale a recuperat jumătate din scăderea de 17% cauzată de acuzații.

Optimismul pieței este, în mod sigur, alimentat de marea promisiune a industriei farmaceutice chineze. În 2016, țara a devenit a doua piață mondială de medicamente. În 2018, vânzările au atins 137 miliarde de dolari, dublându-se în doar șase ani. Ele sunt proiectate să valoreze jumătate din cele de pe piața americană, până în 2030, față de un sfert, cât sunt acum. Mult din această creștere va veni nu de la producători străini de medicamente, ci de la cei locali. În același timp, firmele chinezești care, în mod tradițional, au produs medicamente de tip „și eu la fel” pentru uz domestic, vor vinde din ce în ce mai mult tratamente inovative pentru toți, precum cele dezvoltate de BeiGene.

Transformarea industriei a fost inițiată de alinierea reglementărilor chineze la standardele internaționale. Un proces mai rapid de aprobare a medicamentelor, care a debutat în 2015, este modelat după cel american. Supravegherea testărilor clinice converge cu normele occidentale. Aproximativ 3 000 de aplicații pentru medicamente copiate au fost retrase când guvernul a anunțat noile reguli, eliminând multe firme fragile. Începând din 2017, medicamentele trebuie să poată fi aprobate în China pe meritele testărilor clinice din străinătate.

În același timp, consolidarea achizițiilor de medicamente de către spitalele de stat, care a început în 2015, a redus prețurile umflate pentru medicamente generice. După unele estimări, această măsură a eliberat 30 miliarde de dolari pe an pentru medicamente mai scumpe, cum ar fi noile medicamente de cancer. În jur de 400 de milioane de chinezi au acum asigurări care acoperă aceste medicamente.

Acum, companiile de medicamente chineze bagă bani în cercetare și în cercetători. Legiunile Chinei de absolvenți de științe, inclusiv cei care se întorc de la universități străine de top și de la laboratoarele marilor firme farmaceutice, unde ating un prag de sticlă, ajută la îmbunătățirea performanțelor în inovare medicala. Aproximativ 250 000 de chinezi care s-au repatriat, începând cu 2013, lucrează în științe biomedicale.

Industria medicamentelor zboară la înălțime

Piața domestică, în creștere rapidă, pentru medicamente de ultimă oră a creat una similar de efervescentă pentru producătorii lor. Franck Le Deu, de la McKinsey, o firmă de consultanță, o numește o „explozie cambriană”. În 2018, investițiile de venture-capital și de private-equity în firmele de biotehnologie din China au atins 17 miliarde de dolari, conform ChinaBio, o firmă de consultanță. Majoritatea fondurilor au venit din surse locale. Zona medicală a parcului hi-tech Zhangjiang, din Shanghai, una dintre cele mai mari din China, găzduiește peste 1 000 de companii—aproximativ de 10 ori mai multe decât în decada precedentă.

Sectorul de biotehnologie chinez reprezintă doar 12% din piața locală de medicamente, o proporție la jumătate față de media globală, de 25%. Majoritatea firmelor chinezești sunt tinere și totuși fac profit. Însă cresc rapid. Cinci dintre primele zece cele mai mari listări la burse din prima jumătate a acestui an au fost firme chinezești, care au adunat 1,6 miliarde de dolari. Anul trecut, în scopul ademenirii startup-urilor atractive să nu se listeze la New York și la Londra, bursa din Hong Kong și-a relaxat regulile, pentru a permite să se listeze firmelor de biotehnologie care încă nu generează venituri.

Deși au început, adesea, cu producția sub licență a medicamentelor străine, fie aprobate, fie în faze avansate de dezvoltare pentru piața internă, firmele chinezești ar putea să își pună pe picioare propriile programe de descoperire de medicamente. Zilele acestea, au încă de la început ambiții globale, spune dl Le Deu—cu ochii pe profitabila piață americană. Unele conduc deja teste clinice aflate în stadii avansate, în America și în Europa. În 2018, companiile chinezești au pornit 26 de testări clinice multiregionale, în creștere față de patru, în 2013. Acum, BeiGene are peste 60, la nivel internațional. Primul medicament chinezesc împotriva cancerului, descoperit de Chi-Med, se află în testări clinice, în America. În 2017, China a depășit America la testările clinice ale tratamentelor inovatoare care reprogramează celulele imunitare ale pacienților să se lupte cu cancerul.

Pentru moment, majoritatea medicamentelor de înaltă tehnologie care germinează în China sunt de tip „și eu la fel” sau „mai bine” care copiază terapii existente. Descoperirile care rezultă în medicamente cu un mecanism inovator de acțiune rămân sporadice. Transformarea științei de bază chinezești în tratamente în laboratoare universitare—incubatoarele pentru startup-uri din țările occidentale—se află încă la începuturi, spune Shan He de la Sanford C. Bernstein, o firmă de cercetare. Însă e doar o chestiune de timp până când China va începe să rivalizeze cu America și cu Europa, în acest domeniu. Chang Lee de la Parexel, un furnizor american de cercetări clinice, socotește că acest lucru s-ar putea întâmpla înainte de 2030.

Inovarea chinezească în medicamente ar putea pune presiune pe prețurile exorbitante de noi medicamente din Vest. Unele firme de biotehnologie vând medicamente avansate cu 70% mai ieftin decât echivalentele lor occidentale. Marc Funk, directorul executiv de la Lonza, un producător elvețian de medicamente care deschide o nouă fabrică în Shanghai, insistă că acest lucru se întâmplă „fără a compromite calitatea”.

Președintele Xi Jinping dorește ca reformarea industriei farmaceutice chinezești să se deruleze rapid. Este parte a strategiei „Made în China 2025” pentru leadership global. Un director de firmă de medicamente din China spune că motivul principal al guvernului pentru reformă, cum se întâmplă și cu alte reforme, este de a păstra stabilitatea socială, deoarece un număr tot mai mare de pacienți întreabă de ce medicamentele de înaltă eficiență pentru bolile lor, care sunt folosite în America, nu sunt disponibile în China. La două săptămâni după lansarea, anul trecut, a filmului de succes „Mor să supraviețuiesc”, inspirat de povestea reală a unui pacient suferind de leucemie, premierul chinez Li Keqiang a cerut autorităților de reglementare să aducă medicamente de cancer mai rapid pe piață.

Progresul s-ar putea împiedica însă de unele obstacole. O preocupare este chiar numărul de firme de biotehnologie chinezești care dezvoltă tratamente pentru cancer. O cernere devine iminentă, când vor începe să publice rezultatele testărilor clinice avansate. Unele medicamente ar putea eșua când ajung la vânzare, cum se întâmplă pe orice piață competitivă. Marea îngrijorare este că investitorii chinezi vor părăsi complet domeniul biotehnologiei în momentul în care lucrurile o vor lua razna pentru una sau două firme. Încă mai au mult de învățat despre cum funcționează industria biotehnologiei, spune Nisa Leung, de la Qiming Venture Partners, un mare investitor în sectorul de sănătate chinezesc. Ei au supraevaluat unele dintre primele firme de biotehnologie care s-au listat la bursa din Hong Kong—pentru ca, apoi, să vadă că prețul acțiunilor a scăzut. Cele mai importante firme chinezești, precum Chi-Med și Zai Lab, ca și BeiGene, și-au listat acțiunile la New York sau Londra, burse cu investitori experimentați în biotehnologie. Dar nu toate firmele au această opțiune.

Pastile greu de înghițit

Al doilea mare risc este fragila infrastructură a producției de medicamente a Chinei. Deși multe facilități de testare clinică sunt la standarde mondiale, există și unele care nu sunt. Imunoterapiile sunt mai dificil de produs decât compușii de molecule mici din pastilele și injecțiile tradiționale, așa că riscul de a avea loturi cu probleme este mai mare. Presiunile politice, precum cele din partea dlui  Xi sau a dlui Li ar putea determina companiile și autoritățile de reglementare să folosească scurtături. Spre deosebire de piețele mature din țările occidentale, un singur scandal privind calitatea ar putea distruge credibilitatea întregii industrii de biotehnologie din țară, spune dl Le Deu.

Într-o industrie complexă, care se pune pe picioare într-o țară în curs de dezvoltare, astfel de probleme de început sunt de neevitat. Dacă producătorii le vor putea depăși, aceste medicamente vor face tranziția de la „Made în China” la a fi inventate acolo. ■

Acest articol a fost publicat în secțiunea Business din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „O stea în ascensiune“.